Pīna la īnceputul anilor 90 Intergraph functiona oarecum pe principiul "economiei naturale", īnchise, producīnd tot ceea ce era necesar unui post de proiectare cu ajutorul calculatorului: procesor (un cip RISC denumit Clipper), statii de lucru, sistem de operare (o varianta de UNIX), aplicatii de proiectare. Totul pare sa fie perfect atunci cīnd esti stapīnul lui alfa si omega, atunci cīnd controlezi tot sistemul si īi poti controla si determina evolutia. Numai ca ramīi izolat si cu toate ca functionezi perfect risti sa nu te mai īntelegi cu nimeni. Pentru a supravietui si a te impune īn societatea de azi trebui īnsa sa comunici, sa te integrezi comunitatii din care faci parte, nu īti mai poti asuma rolul calaretului singuratic.
La īnceputul anilor 90 Intergraph a sesizat potentiala primejdie si a luat o decizie care pentru multa lume a parut mai mult decīt riscanta: a renuntat atīt la procesorul propriu īn favoarea procesoarelor Intel, cu o masa de utilizatori mult mai larga, cīt si la sistemul de operare UNIX proprietar, optīnd pentru Windows NT, unul dintre cele mai puternice sisteme de operare de pe piata, care avea avantajul major de a avea īn spate o companie care a dovedit cu prisosinta ca stie sa-si raspīndeasca aplicatiile (cred ca este inutil sa va mai spun ca este vorba despre Microsoft). Cu alte cuvinte, Intergraph s-a decis atunci sa se focalizeze pe ceea ce stia sa faca mai bine, renuntīnd la aura enciclopedista.
Acum, dupa trecerea cītorva ani, putem afirma ca istoria a dat dreptate firmei Intergraph si ca decizia luata atunci a fost īnteleapta. Aplicatiile nu au avut nimic de pierdut ci doar de cīstigat atīt ca raspīndire cīt si ca performante, dar despre acest subiect vom avea cu siguranta ocazia sa revenim īn paginile revistei noastre - iar procesoarele Intel, ajunse la generatia a sasea, au devenit suficient de puternice pentru a putea concura cu procesoarele RISC de pe piata.
Si daca procesorul este folosit de suficient de multa lume si este suficient de puternic, o firma care stie cum sa integreze un astfel de procesor īn sistemele proprii nu are decīt de profitat. Intergraph n-a facut altceva atunci cīnd a construit statiile de lucru grafice 3D, mono si dual procesor, denumite TDZ, utilizīnd procesoare Intel Pentium Pro cu tactul de 200 Mhz, iar rezultatele nu s-au lasat asteptate, revista BYTE prezentīndu-le ca fiind unele dintre computerele viitorului (vezi si BYTE Romānia, nr. 5/1995, articolul "Acel nou PC", pag. 81) si acordīndu-le titlul de cea mai buna realizare prezentata la Comdex - cel mai important tīrg mondial de calculatoare - (vezi si BYTE Romānia, nr. 1/1996, pag. 8). Merita deci sa ne aplecam si noi putin atentia asupra lor.
Facilitatile de prelucrare paralela ale noului procesor Intel Pentium Pro reprezinta un salt tehnologic semnificativ fata de cele de care dispuneau procesoarele Pentium din generatia anterioara. Realizarea unor sisteme multiprocesor era posibila si cu procesoare Pentium, dar multe dintre circuitele necesare calculului īn paralel trebuiau realizate cu cipuri suplimentare, ceea ce complica arhitectura sistemului si limita performantele. Pentru a surmonta problemele care apareau, Intergraph era nevoita sa implementeze īn sistemele multiprocesor o memorie tampon suplimentara foarte mare (extra-large secondary cache) cu zero timpi de asteptare (zero-wait-state) pentru accesul la memoria tampon.
Acest lucru nu mai este necesar si īn cazul utilizarii procesorului Pentium Pro deoarece acesta integreaza īn cadrul aceluiasi nucleu si memoria tampon secundara, aceasta functionīnd la aceeasi frecventa cu procesorul. Īn plus subsistemul memoriei tampon este interconectat la procesor prin intermediul unei magistrale cu o latime de banda mult mai larga, care integreaza si verificarea erorilor si corectarea logica a acestora. Toate acestea la un loc duc la obtinerea unei puteri de calcul mult mai mari decīt la sistemele anterioare.
Pentru a exploata pe deplin puterea noului procesor, proiectantii au trebuit sa recurga la realizarea unei placi de baza realizata īn 10 straturi (6 straturi de interconectare si 4 straturi plane) - pentru comparatie, placile de baza utilizate pīna la procesorul Pentium erau realizate īn cel mult 4 straturi.
Marirea numarului de straturi īn care este realizata placa de baza nu este īnsa suficienta pentru a putea controla problemele de impedanta care apar datorita frecventelor de lucru mult mai ridicate, cele legate de tensiunea de alimentare si de disiparea de caldura, Intergraph a ales ca solutie, pentru sistemele TDZ, integrarea pe placa de baza si a controler-elor de disc, de retea si de sunet.
Intergraph īsi pozitioneaza sistemele ca statii de lucru pentru proiectantii de aplicatii tridimensionale mecanice, pentru vizualizare, simulare, animatie si multimedia - lucru usor de īnteles, dat fiind faptul ca prezentarea fotorealista (randarea), de ex., are loc īn timp real pe aceste masini.
Statiile de lucru TDZ sīnt echipate si cu acceleratoare grafice RLZ, cu dubla buferare pe 24 de biti, care permite atingerea unei rezolutii de pīna la 1600 x 1280 de pixeli, cu o memorie pentru maparea de texturi cuprinsa īntre 8 si 32 MB, cu convertoare digital-analogice de 10 biti care sa garanteze redarea fidela a culorilor, permit utilizarea a doua monitoare si atingerea unei rezolutii de pīna la 2 megapixeli.
Tastatura īnglobeaza īn ea si difuzoarele stereo si un microfon, magistrala sistemului este PCI, interfata discului Fast SCSI-2 si din configuratia standard mai face parte si o unitate CD-ROM cu viteza cvadrupla. Sistemul poate lucra cu un monitor cu diagonala maxima de 27".
O astfel de masina monoprocesor permite atingerea unor performante de 215 SPECint92 si respectiv 220 SPECfp92 si pozitionarea sa data de puterea procesorului comparativ cu puterea altor procesoare RISC poate fi observata din figura alaturata.
Pentru a lucra cīt mai eficient si a fi cīt mai productivi va trebui sa cumparati īntotdeauna cea mai performanta masina pe care v-o puteti permite. Pretul pe care sīnteti dispusi sa-l platiti trebuie sa fie independent de pretul unui calculator oarecare de pe piata si trebuie sa depinda doar de cīstigul de productivitate pe care-l realizati, care cīstig (e adevarat, nu usor de estimat) se va traduce īn timpul īn care veti amortiza noul echipament. Aceasta īn cazul īn care achizitionati un calculator pentru a lucra cu el.
Īn caz contrar nu aveti nevoie de sfaturi.