De Angelo MORASI
Firma Autodesk este binecunoscuta īn īntreaga lume ca fiind unul dintre furnizorii principali de solutii software pentru sisteme desktop destinate proiectarii īn constructii, drumuri, instalatii, practic īn toate domeniile ingineresti.
AutoCAD MAP este unul dintre elementele ce diversifica paleta de servicii pe care Autodesk o putea oferi, pāna mai ieri, utilizatorilor din domeniile Computer Aided Mapping, Automated Mapping/Facility Management (AM/FM) si GIS. Oferta Autodesk īn domeniile mentionate nu se opreste numai la acest produs, el fiind doar primul dintr-o serie mai larga destinata acestor domenii īn plina ascensiune. Produsul este complementar celorlalte produse Autodesk, AutoCAD, WorkCenter, Autodesk View si 3D Studio Max.
AutoCAD MAP este bazat pe AutoCAD R13 si ADE R2. Este destinat crearii, editarii si tiparirii informatiilor continute īn planuri topografice si nu numai. Pe lānga functiile specializate, destinate generarii automate de harti, el permite, pe baza definirii topologiei sa efectueze analize spatiale, situāndu-se astfel si īn domeniul GIS.
Astfel, domeniile spre care este orientat cu precadere sunt cele ingineresti - evidenta si īntretinerea diferitelor tipuri de drumuri si retele, cel al evidentei si gestionarii fondului imobil, al proiectarii īn sfera urbana.
Filozofia produsului este construita pe conceptele general acceptate īn domeniul sistemelor informatice geografice, īncercānd sa lege domeniul atāt de larg al proiectarii asistate de cel al analizelor geografice bazate pe relatiile complexe ce se stabilesc īntre elemente reale georeferite. Este o filozofie deschisa, asigurānd atāt o dezvoltare viguroasa cīt si relatii libere cu alte solutii software destinate domeniului.
Prima parte a acestei prezentari se refera la crearea bazei de date, pe care se aplica mai apoi functiile de interogare si vizualizare. Īn AutoCAD MAP exista doua procedee de introducere a datelor - similare altor programe consacrate īn domeniul desktop mapping-ului si GIS-ului - prin digitizare si prin import de date. Cum procesul de digitizare īn sine este unul binecunoscut, importul de date atāt grafice cāt si descriptive, prezinta importanta, prin deschiderea spre alte solutii consacrate, cum ar fi formatele DXF, MIF/MID (MapInfo), Shape (ESRI) si nu īn ultimul rānd DGN (MicroStation - Intergraph/Bentley).
Pe de alta parte, procesul de digitizare poate fi simultan, cu cel al introducerii atributelor descriptive, atasate unui obiect digitizat (data object). Introducerea obiectelor data se face via ADE, programul interogānd automat datele specifice la introducerea fiecarei entitati sau obiect, pe baza unei structuri de baza de date creata anterior digitizarii. De asemenea, AutoCAD MAP permite legarea la baze de date descriptive externe pentru a utiliza si datele deja introduse, referitoare la obiectele continute īntr-un plan. Aceasta se face prin legatura SQL a datelor externe la obiectele corespunzatoare. Pentru a avea acces si a stoca datele īntr-o baza de date externa, AutoCAD MAP utilizeaza ASE-ul, folosind īn acest scop o cheie de relationare sau o cale de legatura (uzual cāmpul ce contine identificatorul fiecarui obiect). Printre bazele de date externe ce pot fi utilizate se pot numara Oracle, dBASE, Informix, Paradox si ODBC.
Procesul de creare a topologiei este perfect integrat. Īn AutoCAD MAP sunt implementate trei tipuri de topologii: nod (punct), retea si poligon. Topologia retelei permite definirea si analiza relatiilor dintre trasaturi liniare - alegerea drumului cel mai scurt īntre doua puncte si a tuturor conexiunilor posibile īntr-o suprafata arbitrara īntre un punct si alte elemente continute īn suprafata respectiva. Topologia poligonala permite analizarea relatiei dintre suprafete diferite īn vederea analizelor de tip "overlay" sau "buffer". Topologia de tip nod este complementara celorlalte doua tipuri de topologii.
Prin natura activitatii de culegere a datelor necesare unui proiect, se considera ca pot fi folosite mai multe surse care contin informatii referite īn diverse sisteme de proiectie. AutoCAD MAP permite, pentru un set de harti elaborate īn diferite sisteme de coordonate, legarea lor īntr-un sistem de proiectie comun. Deoarece domeniul sistemelor de proiectie este vast, AutoCAD MAP a implementat numai un numar limitat dintre acestea, lasānd utilizatorului posibilitatea de a-si defini un set de sisteme de proiectie particular.
Setul de functii de editare a datelor digitizate cuprinde: alinierea diverselor elemente ce traverseaza limitele foilor de plan adiacente, selectia unei suprafete de plan pentru o inserare īn alt plan, eliminarea unor selectii de obiecte pentru adnotari, compensarea deformarilor planului original prin scalare precisa, limitarea numarului de perechi de coordonate ce definesc geometric obiectele componente dintr-un set de obiecte prin definirea unei tolerante, corectarea informatiilor digitizate īn ceea ce priveste pozitionarea reciproca a curbelor si respectiv a nodurilor (eliminarea dublarii obiectelor).
Fiecare functie poate fi aplicata automat, prin specificarea unor parametri, atāt asupra unui fisier cāt si asupra unui set de fisiere de puncte rezultate din digitizare īn cadrul unui proiect. Astfel asupra unor desene sursa se pot efectua interogari pentru a regasi si afisa obiectele continute īn aceste desene sursa. Īn fiecare sesiune de lucru se poate lucra cu acelasi grup de desene sursa, formānd un set desen.
Editarea poate fi facuta si īntr-un mediu distribuit pentru un singur set de obiecte data, fiind asigurata protectia la prelucrarea simultana pe doua sau mai multe sisteme a aceluiasi set de obiecte.
Accesarea obiectelor se face prin interogari īn cele doua tipuri de baze de date - interne si externe. Interogarile sunt de trei tipuri, īn functie de atribute - se pot regasi obiectele ce se afla īntr-un anumit layer dintr-un set de desene sursa, sau cele de o anumita culoare sau anumit tip de linie, etc. Toate cele trei tipuri de interogari se pot combina pentru a obtine un set complex de date.
Vizualizarea si prezentarea obiectelor continute īntr-o zona (teritoriu) se poate face tematic, aceasta presupunānd prezentarea datelor īn functie de un numar de atribute pe care dorim sa le punem īn evidenta. Planurile tematice rezultate īn urma interogarilor pot fi:
Acestor vizualizari le pot fi atasate legende, particularizabile de catre fiecare utilizator.
Analizele īn AutoCAD MAP, dealtfel acestea fiind separatia dintre un software GIS si unul destinat producerii de harti, se realizeaza cu ajutorul unor operatii spatiale prin care rezulta noi seturi de date. Aceste analize sunt īn īntregime bazate pe topologia definita dupa metodele mentionate anterior. Astfel se pot realiza analize de tip "polygon overlay" care presupun operatii de reuniune si intersectie, analize de retea, analize de tip "buffer". Astfel pentru a prezenta clasicul efect pe care īl prezinta inundarea unei zone geografice de catre un curs de apa, se foloseste analiza de tip buffer, iar pentru a afla drumul critic īntre doua puncte dintr-un oras se foloseste analiza de retea.
AutoCAD MAP prezinta un set complet de functii de desenare. Se pot defini cu usurinta legendele, blocurile ce definesc scara planului, titlurile. Aceste elemente sunt introduse pe planul sau setul de planuri rezultat īn urma operatiilor de interogare sau analiza. Īn final tiparirea unei zone geografice se poate face īntr-un mod unitar prin definirea unui sablon si a setului tematic ce urmeaza a fi tiparit. AutoCAD MAP permite, prin salvarea grupurilor de planuri pentru editari si plotari la diferite scari, editarea de atlase de harti.
Acest produs vine sa acopere, īn mod necesar, un gol ce exista pe piata atāt de framāntata a solutiilor GIS. Spunem necesar, fiindca produsul vine pe caile deschise īn multe domenii de AutoCAD. Multe din datele spatiale generate pāna īn acest moment la diferite scari de amploare sunt īn format DWG sau DXF. Ele pot fi folosite īntr-un mod superior, nu numai pentru desktop mapping, dar si pentru functii GIS, acum firav implementate īn aceasta versiune de īnceput, dar cu promisiuni ca īn viitor vor deveni mai puternice.