De arh. Gabriel ILIESCU
De mai bine de 4 ani am avut oportunitatea sa folosesc posibilitatile deschise de calculator în proiectarea efectiva de arhitectura, nu ca simplu exercitiu teoretic sau ca un desenator de lux, ci ca unealta eficace în mâna proiectantului. În tot acest timp am fost un fan al AutoCAD-ului desi am trecut în revista o mare varietate de software-uri de arhitectura, de la INTERGRAF la ArhiCad.
Nu demult însa, am descoperit un program, NEMETSCHEK, care a schimbat radical conceptia pe care o aveam despre software-urile de CAD în general, si despre cele destinate arhitecturii în special. În câteva cuvinte voi încerca sa schitez nu atât alcatuirea sau modulele Nemetschek-ului, ci câteva exigente ale demersului proiectarii si modul în care programul le satisface.
E fascinant sa poti sub acelasi program, sub aceeasi interfata grafica, sa duci un proiect de la fazele incipiente pâna la analize de costuri si cele mai rafinate forme de prezentare. Aici nu ma refer doar la proiectul de arhitectura, ci si la studiile de urbanism, la proiectarea structurii sau a nenumaratelor tipuri de instalatii. Practic, este posibil sa elaborezi un proiect complet fara sa parasesti macar pentru o clipa programul.
Elaborarea unui proiect are de cele mai multe ori un drum sinuos în care revenirea asupra unor elemente deja stabilite sau modificarea unor faze anterioare este un lucru pe care proiectantii îl considera ca firesc, desi neplacut. În acest sens, Nemetschek-ul, permite o abordare dinamica în care toate fazele proiectarii pot fi controlate, decizia proiectantului ducând în orice moment la modificari automate sub toate modulele programului. Personal am scapat astfel de frustranta situatie în care eram nevoit sa refac tot modelul 3D din 3D Studio (altfel, un program fascinant) pentru ca modelul din nucleul AutoCAD a suferit schimbari (uneori minore). As putea enunta astfel o prima caracteristica ce personalizeaza programul: Interactivitatea.
În functie de complexitatea temei de proiectare, de cele mai multe ori, proiectul începe cu un studiu urbanistic mai mult sau mai putin aprofundat, sau macar cu încadrarea în situ a viitoarei constructii.
Introducerea datelor despre situatia existenta a terenului se poate face în mai multe feluri. Prelucrarea oricarui plan scanat duce, prin câteva operatiuni simple, la reconstituirea originalului cu maxima precizie si într-un timp relativ scurt. Deasemenea pentru suprafetele de teren de la care avem datele ridicarii topo, acestea se pot introduce direct (în mai multe formate de fisiere topografice) obtinându-se un model tridimensional al terenului. Reprezentarea acestuia prin curbe de nivel sau prin retea de triunghiuri putându-se face în orice moment. O a treia posibilitate, mai laborioasa, dar foarte raspândita, este folosirea tabletei ca digitizor si introducerea directa în desen, prin copiere, a planului aflat în studiu.
Prin toate aceste posibilitati, fiecarui element îi este automat asociata o baza de date la care utilizatorul are acces în orice stadiu al proiectarii.
Datele si desenul astfel realizat pot fi prelucrate în oricare din modulele programului, de la modulul de urbanism si cel de modelele digitale de teren, pâna la modulele de prezentare 2D si 3D si cele de animatie.
Modelul obtinut poate fi folosit atât ca suport pentru elaborarea planurilor în faza de început a proiectului, cât si în faza finala, odata modificat dupa cerintele proiectului (proiectantul având la dispozitie o însemnata paleta de unelte si mijloace) pentru calculul automat al lungimilor de trasee, volumului de sapaturi, detalierea sistematizarii verticale, etc.
În sprijinul urbanistului exista deasemenea un modul destinat elaborarii planurilor de urbanism, accesul la o vasta biblioteca de simboluri specifice, analiza însoririi tinând seama de pozitia reala a terenului, etc.
Astfel, fara a fi un program de GIS, NEMETSCHECK ofera satisfactie deplina utilizatorului care si-ar propune sa utilizeze programul în partea de sistematizare si urbanism. El poate dispune de elemente utile atât în elaborarea cât si în prezentarea proiectului, posibilitatea de a folosi atât linia si hasura, dar si culoarea într-o maniera intuitiva foarte apropiata de modul traditional cu care este obisnuit arhitectul, dar si metode avansate de reprezentare cum ar fi animatia sau renderul fotorealist.
Odata concretizata solutia urbanistica, se poate trece la elaborarea proiectului pentru obiectul de arhitectura.
Pentru cei obisnuiti cu programele de CAD elementare (AutoCAD, pachetul SOFTDESK), se poate trece, în modulul de baza, la executarea unor schite 2D, folosite apoi ca suport pentru elaborarea planurilor de arhitectura.
Pentru cei antrenati cu lucrul în NEMETSCHEK, obiectul se poate schita direct în modulul de arhitectura operând de asta data nu cu linii ci cu entitati tridimensionale (stâlpi, pereti, grinzi, plansee, etc.) familiare arhitectului. Fiecarui astfel de obiect îi este asociata o baza de date în care sunt incluse materialul, tipul de lucrare, dimensiunile si alte informatii specifice, baza de date ce poate fi modificata direct sau indirect, prin modificarea obiectului desenat, în orice moment al proiectarii. Elementele bazelor de date sunt cuprinse în cataloage (unde pot fi introduse sau extrase) si pe de alta parte fiecare obiect poate genera un standard.
În orice moment al proiectarii, arhitectul poate controla toate caracteristicile cladirii pe care o proiecteaza, programul permitând modificarea interactiva, printr-o singura operatie de modificare a înaltimii de etaj se modifica automat atât elementele structurale cât si cele nestructurale ale cladirii pâna în cele mai mici detalii, cum ar fi dimensiunile golurilor si implicit cele ale tâmplariei, pastrându-se însa sectiunea aleasa pentru alcatuirea acesteia. Tot acest grad înalt de interactivitate are ca o consecinta directa un alt nivel de abordare a modului de lucru cu cerintele temei de proiectare si cu beneficiarul.
Adresându-se proiectantilor si nu specialistilor în calculatoare, programul recurge la un mod de lucru pe cât de precis pe atât de intuitiv, aparând astfel ca elemente firesti dependenta de scara a desenului, detalierea facându-se automat la scari mai mari, dimensionarea automata a tâmplariei dupa dimensiunile golului, vizualizarea în orice moment a unor fatade, axonometrii, perspective sau sectiuni, foarte fidele constructiei, dar care tin seama de standardele reprezentarilor de arhitectura. Astfel, probleme ce apar în cazul produselor sub platforma AutoCAD, în care reprezentarile mai sus numite sunt niste proiectii pe diferite planuri ale unor cadre alcatuite din fete sau polilinii si care genereaza o multime de linii parazitare la jonctiunea acestora, ducând la reprezentari confuze, departe de intentia arhitectului. Astfel, odata desenat obiectul de arhitectura suntem, fara alte operatii, în posesia tuturor pieselor desenate necesare elaborarii proiectului. O alta particularitate merita a fi mentionata aici: programul face distinctie între obiectele tridimensionale ce apar în toate proiectiile si conventiile desenului de arhitectura (cote, hasuri, indicatii, text, simboluri 2D) ce apar numai în reprezentarea plana sau dupa dorinta si în reprezentarile ortogonale, fatade, sectiuni.
Proiectantul poate vizualiza în permanenta obiectul atât prin reprezentari simple, cu linii ascunse, cât si prin diferite procedee de randare sau, daca hardware-ul permite, prin animatie în timp real (nu e nevoie de o statie grafica). Alaturi de arhitect si beneficiarul are posibilitatea de a vizualiza (si de a interveni în...!) viitoarea constructie înca de la primele schite. În acest fel el poate ajuta arhitectul sa pastreze o conceptie unitara asupra obiectului de arhitectura, scutindu-l pe acesta de interventii ulterioare, mai greu de realizat si mai neplacut de acceptat.
Interventia facila si nedistructiva este însotita nu numai de o vizualizare instantanee, ci si de stapânirea imediata a calculelor tehnico-economice, a listelor de materiale, toate acestea ducând la adoptarea unei decizii realiste înca din primele faze ale proiectarii.
Aici apare însa o mare raspundere a arhitectului, aceea de a face clientul sa înteleaga ca totusi nu masina ci omul este acela care poarta întreaga raspundere a executarii proiectului, demersul creativ apartinându-i în întregime.
Redactarea proiectului se poate face, în functie de faza de proiectare si având ca baza acelasi obiect tridimensional, prin piese de prezentare în multiple maniere menite sa capteze atentia, sau într-o maniera tehnica riguros elaborata. Nu exista astfel nici o restrictie în a folosi în acelasi desen maniere de desen vectorial sau bitmap, prezentarea în perspectiva a unor sectiuni dupa oricâte planuri, sau folosirea cotelor si a textului si toate astea fara a afecta cât de putin obiectul 3D în sine.
Odata schitat proiectul de arhitectura, se poate trece la calcularea structurii deja schitate, la elaborarea proiectului de structura (cu extrase de armare facute automat) precum si la desenarea proiectelor de instalatii.
Nu voi continua, pentru ca în fond detaliile tehnice îi pot plictisi atât pe cunoscatori cât si pe cei neinitiati, dar nu voi încheia înainte de a preciza pentru cei initiati câteva particularitati ale NEMETSCHECK-ului, particularitati ce-l deosebesc de produsele care ruleaza sub nucleul AutoCAD-ului:
Ca încheiere, as propune celor interesati în a porni la drum cu un program de CAD alaturi, sa vada efectiv la lucru acest program, pentru ca o descriere nu poate acoperi întreaga plaja de solutii pe care acest program le poate oferi.