De Nae BITOAICA
Vom continua, asa cum am promis în articolul din numarul precedent, realizarea desenului propus. Au mai ramas de realizat trei obiective: realizarea celei de-a doua proiectii, hasurarea si cotarea.Pentru început vom realiza cea de-a doua proiectie. Selectam ca level curent ca fiind Contur. Cu ajutorul comenzii Place Circle vom realiza mai întâi cercul de 24. Dupa selectarea comenzii Place Circle din caseta de dialog aparuta selectam ca metoda (de realizare a cercului) Center si ca optiune
Diameter cu valoarea de 24.
Pentru ca valoarea de 24 sa fie "preluata" este necesar ca utilizatorul sa valideze câmpul cu ajutorul tastei Enter sau al tastei Tab. Plasarea cercului care a aparut pe ecran (si se deplaseaza odata cu miscarea cursorului) va fi facuta pe una dintre axele de simetrie ale gaurilor figurate în proiectia din vertical. Vom alege de exemplu axa din dreapta. Avem grija ca utilitarul AccuDraw sa fie pornit (butonul din Primary Tools). Mai întâi se selecteaza cu tentativa (buton stânga + buton dreapta simultan) capatul de jos al axei alese. Apoi vom fixa originea (local) în acest punct. Aceasta se face prin apasarea tastei O având grija ca fereastra activa sa fie cea a utilitarului AccuDraw. În acest moment putem alege urmatorul punct (punctul în care vom plasa cercul de 24) pe "verticala" punctului anterior selectat. Lucrul acesta este posibil datorita utilitarului AccuDraw care pe lânga posibilitatea de a introduce direct coordonate (rectangulare sau polare - vezi caseta de dialog AccuDraw) permite si preluarea directiei orizontale sau verticale fata de punctul curent. Icon-ul AccuDraw aparut are patru directii din care doua marcate cu culori una cu rosu (pentru directia orizontala), iar cealalta cu verde (directia verticala), celelalte doua neavând culori atasate si reprezentând directia X negativa respectiv directia Y negativa (vezi si figura alaturata).
Deplasarea mouse-ului conduce la efectuarea unui "salt" pe directia cea mai apropiata. Revenind la plasarea cercului vom deplasa mouse-ul în directia în jos fata de punctul de origine ales si la "indexarea" directiei pe verticala (în jos) alegem un punct convenabil, în asa fel încât sa putem avea spatiu pentru realizarea proiectiei din orizontal. Continuam cu plasarea cercului de diametru 42. Folosind aceeasi comanda Place Circle folosim pentru diametru valoarea 42. Plasarea în centru cercului anterior realizat se poate face fie folosind facilitatea utilitarului AccuDraw de a pastra ultimul punct selectat fie utilizând modurile osnap. Pentru prima varianta lucrurile stau foarte simplu în sensul ca, dupa introducerea valorii corespunzatoare pentru diametru, la miscarea cursorului în fereastra activa în zona ultimului punct introdus (unde se afla icon-ul AccuDraw) acesta va face "un salt" în punctul selectat la ultima comanda, iar pentru preluarea acestuia nu trebuie decât sa apasati pe butonul accept al mouse-ului (buton stânga). Pentru cea de-a doua varianta (cu ajutorul modurilor osnap) pasii ar fi urmatorii:
Dupa aceste comenzi desenul trebuie sa apara ca în figura urmatoare.
Pentru a ne usura munca, în continuare vom plasa o linie orizontala între centrul uneia dintre cercurile plasate anterior si cealalta axa de simetrie. Plasarea acestei linii se va face pe level-ul 1 (contur) urmând ca ulterior sa o "transferam" pe level-ul 2 (Axe).
Folosind comanda Place Line selectam ca punct de început centrul cercului anterior plasat în desen (folosind una dintre posibilitatile descrise mai sus). Pentru cel de-al doilea punct deplasam mai întâi cursorul pâna directia orizontala este indexata (caseta de dialog activa trebuie sa fie AccuDraw) si în acest moment apasam tasta Enter. În caseta de dialog AccuDraw valoarea câmpului Y este 0.000 si este "blocata". Miscarea în continuare a cursorului grafic poate fi facuta din acest moment numai pe directie orizontala. Pentru a prelua coordonata X a capatului axei vom face tentativa pe oricare din capetele axei dupa care acceptam punctul ales. Cred ca cititorul a înteles ca aceasta este modalitatea prin care se pot prelua coordonate "filtrate" (asa cum în AutoCAD se foloseau filtrele).
Continuam realizarea desenului cu oglindirea celor doua cercuri plasate anterior. Înainte de a da comanda Mirror cu unealta de selectie selectam cercurile de O24 si O42. De remarcat ca adunarea la setul de selectie se face prin tinerea apasata a tastei Ctrl. Selectarea se poate face si cu ajutorul unei ferestre tip Window sau Crossing (vezi CAD Report nr. 5). Cu elementele de desen dorite (cele doua cercuri) selectam comanda Mirror. Din caseta de dialog aparuta selectam optiunile Mirror About Vertical si Make Copy. Deplasam cursorul în fereastra grafica si selectam (cu tentativa) punctul din mijloc al liniei orizontale trasata între cele doua axe de simetrie, dupa care acceptam acest punct.
Pentru a deselecta elementele grafice din desen, se va alege unealta de selectie si se va puncta în fereastra activa (într-o zona nedesenata).
Continuam cu realizarea cercurilor de O 24 si 12, care vor fi plasate în mijlocul liniei orizontale. Folosind comanda Place Circle si modul osnap Midpoint. Folosirea osnap-ului nu este neaparat necesara, deoarece MicroStation permite asa numitul "osnap senzitiv la context" (keypoint). În acest sens, doar tentativa în "zona" mijlocului segmentului este suficienta pentru preluarea punctului dorit.
Pentru ca tot suntem la articolul cercuri sa realizam si cercul de raza 72, care va fi ulterior taiat pentru a obtine conturul exterior al piesei (în proiectia din orizontal). Folosind deja cunoscuta comanda Place Circle, plasam în mijlocul liniei orizontale un cerc de 144.
Ceea ce ati obtinut pâna aici ar trebui sa arate aproximativ ca în urmatoare:
Intuiti probabil ca urmatorul pas este sa realizam un offset al liniei orizontale. Pentru acest lucru apelam la comanda
Move parallel.Alegem din caseta de dialog aparuta optiunea MakeCopy, iar distanta o fixam la valoarea de 36 mm. Selectam linia careia dorim sa-i facem offset si indicam un punct pentru a stabili directia (sa spunem în sus). Cu aceeasi comanda, însa dupa ce am dezactivat optiunea Make Copy, vom face acelasi lucru indicând un punct pe directia în jos. Dezactivarea optiunii Make Copy, a condus practic la realizarea unei comenzi de mutare a obiectului. Aceste facilitati, întâlnite deseori în MicroStation 95 conduc la cresterea productivitatii. Exista teste comparative de productivitate care demonstreaza faptul ca acelasi desen realizat cu AutoCAD a necesitat un numar de aproximativ 7000 de clicuri de tasta sau de mouse si acelasi desen realizat cu MicroStation 95 a necesitat aproximativ 3700 de clicuri.
În acest moment nu a mai ramas decât folosirea comenzii Trim Elements. Este o situatie similara cu cea prezentata în articolul din numarul precedent, de aceea o vom trata pe scurt. Cu ajutorul uneltei de selectie selectam cercul de O144, liniile orizontale create în pasul anterior prezentat si cercurile de O42 (cel din stânga si cel din dreapta). Folosind apoi comanda Trim Elements taiem partile care nu sunt necesare. În urma acestei operatii vom obtine proiectia din orizontal fara liniile de axa.
Liniile de axa pot fi realizate foarte usor prin prelungirea liniilor de axa existente si apoi întreruperea lor pe o portiune.
Selectam comanda Modify Element, din caseta cu unelte Main, si selectam capatul inferior al uneia din axele verticale. AccuDraw fiind activ putem "întinde" linia pe directia verticala astfel încât aceasta sa depaseasca circumferinta cercului de O42. În acelasi mod procedam si cu cealalta linie de axa.
Întreruperea acestor doua linii pe portiunea dintre cele doua proiectii se face cu ajutorul comenzii Delete Partial . Având activa aceasta comanda (vezi si Status Bar), selectam linia de axa într-un punct în care dorim sa o întrerupem si apoi indicam cel de-al doilea punct care indica încheierea stergerii partiale a unui element. Facem acest lucru pentru toate cele trei axe de simetrie verticale.
Pentru plasarea unei linii de axa orizontale în proiectia din orizontal este mai comod sa trasam o linie cu ajutorul comenzii Place Line si cu AccuDraw sa preluam ca punct de început al axei ca având coordonata Y egala cu cea a centrului unuia dintre cercuri. Practic lansam comanda Place Line, apoi cu focus (fereastra activa) pe AccuDraw facem o tentativa pe centrul unuia din cercuri si apasând tasta O schimbam originea în acest punct. Alegem apoi punctul din care va pleca linia în exteriorul piesei si procedam la trasarea ei, având grija sa mentinem directia orizontala. Linia a fost plasata pe level-ul curent, adica 1 (Contur). Plasarea ei pe level-ul 2 (Axe) se face foarte usor prin selectarea ei si apoi din Primary Tools selectarea level-ului 2. Pentru ca level-ul 2 (Axe) sa nu ramâna activ este necesara selectarea "în gol", pentru a anula selectia elementului dupa care selectarea level-ului 1 (Contur).
Singurul element de contur care a mai ramas de realizat este arcul de cerc din vederea în vertical care reprezinta muchia fictiva. Pentru plasarea acestui arc vom selecta comanda Place Circle. Din caseta de dialog a acestei comenzi vom alege ca metoda de realizare a cercului Center, iar optiunea Diameter sau Radius va ramâne dezactivata. La cererea de precizare a centrului cercului vom indica prin tentativa (sau mod osnap) centrul cercului de diametru O42. Apoi blocati deplasarea pe directia verticala si preluati coordonata X de la coltul stânga sus al proiectiei din orizontal. Ceea ce ramâne de facut este doar aplicarea unei (deja cunoscute) comenzi Trim.
Este de remarcat ca toate comenzile prezentate pâna acum pot fi selectate fie din caseta cu unelte Main fie pot fi introduse de la tastatura. Pentru introducerea lor de la tastatura este necesara activarea utilitarului Key-in. Pentru aceasta din menu-ul Utilities, se alege Key-in. Pe ecran va apare caseta de dialog prezentata în figura urmatoare.
Este bine de stiut ca o comanda poate fi compusa din unul sau mai multe cuvinte cheie si eventual din optiuni. Este interesant de stiut ca este suficienta scrierea doar a primelor doua sau trei litere ale cuvântului care compune comanda si la apasarea tastei blank este preluat cuvântul care satisface cel mai bine conditia ca primele litere sa fie identice cu cele introduse de utilizator. Pentru a prezenta un exemplu concret va invit sa parcurgeti în continuare etapa de realizare a hasurii.
Acest lucru se realizeaza în MicroStation 95 în doua etape:
Hasura care va fi realizata în acest mod va fi atasata regiunii create.
Pentru primul pas se va utiliza comanda Create Region Icon care activeaza caseta de dialog Create Region. În spiritul celor spuse mai sus referitor la prescurtarea comenzilor puteti introduce doar cre reg ic. Ca metoda alegem Flood ceea ce se traduce prin indicarea unui punct în interiorul zonei care va forma regiunea. Optiunea este asemanatoare ca efect cu Bpoly din AutoCAD. Mai exista si optiunile Intersection, Union, respectiv Difference care permit realizarea unei regiuni prin intersectarea unor contururi sau regiuni, prin reunirea unor contururi sau regiuni si, respectiv prin diferenta dintre contururi sau regiuni. Cred ca este necesar de explicat utilizarea acestor optiuni, însa, pentru a nu divaga prea mult de la scopul propus de a realiza un desen de la cap la cap, ne vom limita pentru moment, doar la explicarea optiunii Flood. Optiunea Max Gap este valoarea maxima care poate exista între elementele consecutive si este activa doar pentru optiunea Flood. Activam apoi optiunea Keep Original care permite pastrarea elementelor care delimiteaza regiunea. Dezactivarea lor conduce la stergerea elementelor ce compun regiunea. Optiunea Fill Type poate fi None, Opaque sau Outlined. Optiunea Opaque permite umplerea regiunii (nu hasurare!) cu culoarea curenta, iar optiunea Outlined permite umplerea cu culoarea stabilita cu Fill Color. Vom utiliza Fill Type None. Înainte de plasarea regiunii (care este o forma complexa - complex shape), vom selecta, ca fiind activ, level-ul 4 (Hasura).
În zona de dialog cererea comenzii este:
Enter data point inside area
ceea ce înseamna indicarea unui punct în interiorul zonei unde va fi creata regiunea. Indicam un punct în interiorul uneia dintre zonele ce urmeaza a fi hasurate din proiectia în vertical, dupa care acceptam selectia facuta. Se observa crearea unei regiuni care delimiteaza zona în care se va hasura. Se indica în continuare un alt punct pentru a realiza cea de-a doua regiune (comanda este înca activa).
Dupa ce acest prim pas a fost facut, vom trece la realizarea hasurii propriu-zise.
Din cutia cu unelte Main selectam Hatch Area sau dam comanda Hatch icon (este permisa folosirea literelor mari sau mici). În caseta de dialog aparuta introducem valoarea spatiului dintre liniile de hasura (aici 4 mm), unghiul la care se va face hasurarea (45°), toleranta cu care portiunile de arc de cerc sunt aproximate cu linii (o toleranta mica - de exemplu 0.0001 - conduce la realizarea unei hasuri mai precise la contactul cu arce de cerc sau de elipsa, dar va mari durata efectuarii hasurarii). În cazul nostru, va propun valoarea de 0.001.
Optiunea Associative Pattern produce modificarea hasurii daca elementul grafic legat de aceasta a fost modificat. Optiunea Snappable Pattern permite ca utilizatorul sa introduca un punct prin care hasura sa treaca. Aceasta optiune se dovedeste a fi foarte utila pentru cazurile când sunt plasate doua hasuri identice ca marime a spatiului dintre linii si a unghiului, dar care sunt decalate. Aceasta situatie se întâlneste foarte des în cazul sectiunilor frânte. În cazul de fata aceasta optiune nu este utila.
Ultima optiune a comenzii pe care trebuie sa o stabilim este cea referitoare la metoda. Aceasta este Element (altfel de ce am mai fi creat anterior regiunea!). Nu ne ramâne decât sa selectam regiunile anterior plasate si sa acceptam de fiecare data selectia facuta. Nu fiti îngrijorati de faptul ca din greseala ati putea sa nu selectati regiunea, ci un element de contur. Acest lucru este exclus, deoarece MicroStation realizeaza si o filtrare a elementelor pe parcursul selectiei, astfel încât nu sunt acceptate decât elementele care satisfac conditia de contur închis.
Urmeaza ultima etapa a acestui "maraton" MicroStation 95, cea prin care vom realiza cotarea.
La început vom selecta level-ul activ ca fiind 3 (Cote). Apoi, din meniul Element vom selecta comanda Dimensions care va permite modificarea, dupa dorinta si necesitatile utilizatorului, a unor elemente componente ale cotei.
Primul lucru care va fi modificat este valoare înaltimii îi latimii textului cotei. Din coloana din stânga a casetei de dialog (vezi figura) vom selecta Text. În câmpurile din partea dreapta, corespunzatoare optiunilor Height si Width, vom introduce valoarea de 5 mm (aceeasi pentru fiecare câmp).
Tot din lista din partea stânga, vom alege Terminators, iar ca optiuni vom selecta din pentru ele, Automatics (plasarea sagetilor sa fie facuta automat functie de context), iar forma sagetilor (Arrowhead) sa fie Filled (umplute). De retinut faptul ca sagetile vor fi vazute ca fiind umplute doar daca optiunea Fill Attributes (din meniul Settings -> View Attributes, sau echivalent Ctrl+B) este activa.
Selectam din caseta cu unelte Main comanda Dimension Element. Din caseta de dialog care a aparut alegem modul de aliniere al cotei. Optiunile sunt:
Pentru cazul nostru, recomandabila este utilizarea optiunii Alignement Drawing. Daca optiunea Association Lock este activa, atunci la modificarea elementului, cota este automat actualizata. Cererea acestei comenzi este aceea ca utilizatorul sa indice un element pentru a fi cotat. Acest element poate fi un segment, un cerc, un arc de cerc, un contur complex, sau o linie multipla (multi line). Vom selecta linia verticala din partea dreapta a proiectiei verticale. Cota apare dinamic si practic nu va ramâne decât sa alegeti un punct în care sa o plasati. Prin apasarea tastei Enter sunt prezentate, prin rotatie, diferitele variante (optiuni) de cotare (în concordanta cu elementul ales). Pentru acesta, (segment) variantele propuse nu sunt "spectaculoase", dar interesanta este situatia în care selectati un cerc sau un arc de cerc!
Plasarea cotelor de diametru ale gaurilor de O24, respectiv de O42.
Cu aceeasi comanda (care de fapt este înca activa) selectam, pentru început, cercul de diametru 24. Acum este momentul sa apasati tasta Enter si sa observati posibilitatile de adaptare ale cotei la elementul ales. Daca doriti ca între liniile de extensie ale cotei sa se traseze linia de cota, trebuie sa activati optiunea Join When Text Outside din Setting->Dimensions->Extension Lines.
Absolut identic se procedeaza pentru cotarea cercului de O42, ca si pentru cercurile de O12 respectiv O24.
Cu aceeasi comanda selectam pe rând arcele de cerc pe care dorim sa le cotam (nu uitati de posibilitatea de a apasa Enter dupa ce elementul a fost selectat, pentru a alege varianta optima de plasare a cotei). Dupa plasarea cotelor radiale, desenul ar trebui sa arate ca cel prezentat în figura urmatoare.
Una dintre cotele care v-a crea probleme este cea care defineste raza de racordare. Pentru aceasta putem utiliza comanda Dimension Element, dar pentru a obtine una identica cu cea prezentata în figura este mai comod de utilizat comanda Dimension Radius, comanda pe care o gasiti în caseta de dialog Dimension Element. Au mai ramas de plasat trei cote si anume: cea de 138 mm dintre axe, cea de 72 mm care determina latimea piesei si cea de 82 mm care determina înaltimea ajutajului de O12 mm. Ceea ce le caracterizeaza este faptul ca ele nu sunt asociate unui element, ci unor puncte.
Pentru aceste trei cote vom folosi un alt tip de cotare si anume Dimension Size with Arrow. Caseta de dialog care a aparut este asemanatoare cu cea de la Dimension Element. Sa plasam mai întâi cota de 82 mm. Vom alege Alignement Drawing si Association Lock ca fiind active. Prima cerere a acestei comenzi este de a indica punctul de început al cotei. Cu tentativa, selectam punctul din stânga-jos al proiectiei verticale, dupa care validam punctul ales. Urmatorul punct cerut este punctul prin care va trece cota. Acest punct determina si plasarea cotei (orizontala sau verticala), de aceea indicarea acestui punct cât mai aproape de directia orizontala fata de punctul indicat anterior, va conduce la plasarea unei cote verticale, iar indicarea sa cât mai aproape de directia verticala fata de punctul indicat anterior, va conduce la plasarea cotei orizontale. Va recomand efectuarea câtorva "probe" pentru a va obisnui cu acest mod de cotare, probe care pot fi realizate pe puncte din desenul curent, sau chiar pe puncte fictive.
În mod asemanator se vor plasa cotele care au mai ramas.
Practic am încheiat desenul, care poate pentru unii a parut o treaba plicticoasa, iar pentru altii o treaba interesanta. Pentru cei pe care (poate) i-am plictisit adaug ca nu au fost aduse în discutie (înca) probleme referitoare la folosirea multor comenzi puternice, prin care MicroStation 95 îsi demonstreaza adevarata putere si valoare. Ma gândesc, când spun aceasta, la folosirea facilitatilor legate de multi-line, de utilizarea substructurarii level-urilor, de folosirea stilurilor de cotare, de realizarea si folosirea blocurilor (care pot fi scalate diferit pe X si pe Y si care apoi pot fi explodate), de folosirea liniilor complexe (echivalentul poliliniei din AutoCAD), de parametrizare - o lume cu adevarat fantastica - asta ca sa nu mai amintesc faptul ca înca nu am "penetrat" (cum numai cerneala penetreaza creta...) în sfera 3D (suprafete si modelare solida). Si mai este si tarâmul programarii. Toate aceste probleme ne propunem sa le abordam rând pe rând, în numerele urmatoare, în limita spatiului disponibil.
Pentru numarul urmator voi pregati problema parametrizarii.
În continuare ne mentinem oferta de a va pune la dispozitie o copie de evaluare a programului, pe care un expert al firmei noastre îl va instala si optimiza pentru postul Dvs. de lucru. Doar sunati! Cum altfel puteti proba toate câte le însiram aici, daca nu pe o copie de evaluare.