A proiecta proiectarea

De arh. Octavian LIPOVAN

Pentru cine vrea sa priveasca mai atent domeniul numit generic "proiectare," devine evidenta asemanarea acestuia cu Lego-urile sau Puzzle-urile ce fac deliciul copiilor inteligenti. Sigur, asemanarea merge doar pīna la un punct, pentru ca , pastrīnd proportiile, proiectarea poate fi privita ca un Lego urias ce opereaza cu componente dinamice care se dezvolta si sufera continuu transformari pe tot parcursul procesului, faza finala a oricarui proiect nefiind altceva decīt "īnghetarea" acestora īntr-o stare si la un moment considerate optime īn raport cu niste criterii date.

Afirmatia de mai sus este valabila pentru tot ceea ce īnseamna proiectare, fie ca este vorba despre mecanica, despre estetica industriala, despre genetica sau despre arhitectura. Cu toate ca la o prima vedere par incompatibile - fiecare dintre aceste domenii operīnd cu elemente specifice - ele se aseamana foarte mult prin cīteva trasaturi comune, de esenta:

• mecanismul de proiectare:
  • declansarea procesului este facuta de un cumul de date ce conduce la intuirea unui īntreg;
  • pe baza unor directii principale se contureaza ipostaze (variante) ale īntregului dintre care, prin comparatie si/sau raportare la un set de criterii, se opteaza pentru una sau doua variante, considerate optime;
  • din acest moment īncepe analiza de detaliu. Fiecare dintre ipostazele ramase īn competitie urmeaza drumul invers: īntregul este detaliat prin descompunere īn elemente componente pīna se ajunge la nivelul elementelor primare;
  • fiecare din elementele primare sufera o serie de procese amanuntite de optimizare atīt īn raport cu ele īnsasi cīt si īn raport cu celelalte elemente ale īntregului cu care interactioneaza;
  • elementele optimizate sīnt reasamblate si analizate ca īntreg, variantele sīnt comparate din nou si ciclul se repeta pīna la momentul īn care este considerata valida o singura ipostaza a īntregului;
  • aceasta ipostaza finala poate fi supusa unor noi cicluri de analiza si optimizare de detaliu si de ansamblu pīna la momentul īn care rezultatul conduce la atingerea parametrilor ce au stat la baza declansarii procesului de proiectare.
• recurgerea la baze de date:
  • documentarea este esentiala īn proiectare. Este evident ca sintagma "baze de date" face referire la orice material documentar, indiferent de suportul pe care este stocat (hīrtie, suport magnetic, rola de film etc.);
  • un alt aspect al acestei probleme īl constituie crearea si organizarea de baze de date proprii īn care pot intra proiectele proprii, standarde, normative, prospecte de reclama, proiecte tipizate, informatii din mass-media etc.
• relatii interdisciplinare, coordonare si planificare:
  • chiar si atunci cīnd este vorba despre proiectarea unui simplu cui este necesara cooperarea īntre mai multi specialisti, daca vrem ca respectivul cui sa intre usor īn lemn, sa coste putin si sa nu cedeze la primul stranut.
  • orice proiect este structurat īn etape sau faze de proiectare care antreneaza specialitati diverse; īn cadrul fiecarei etape sau faza exista un domeniu sau o specialitate "pivot", īn jurul careia graviteaza toate celelalte specialitati ce concura la elaborarea proiectului. Tot acest ansamblu trebuie sa aiba un maestru de ceremonii care sa asigure circulatia corecta a informatiilor īntre specialitati (departamente de proiectare), coordonarea specialistilor, verificarile de ansamblu, temporizarile etapelor si /sau fazelor etc.

Toate aceste aspecte se regasesc cu certitudine īn proiectarea obiectelor de arhitectura, indiferent ca este facuta:

• īn cadrul unor firme mamut (vezi fostele I.P.J.-uri), de catre colective specializate,
• prin cooperare īntre birouri de arhitectura si firme specializate īn domenii conexe,
• de catre specialisti ce activeaza independent.

Īn opinia mea, pentru oricare dintre aceste formule, furnizorii de solutii informatice dedicate acestui domeniu de proiectare trebuie sa ofere raspunsuri atractive atīt īn cea ce priveste:

• echipamentele hardware:
  • masini puternice care sa permita procesarea rapida a fisierelor gigant (1MB, 2MB si de multe ori peste - īn 3D Studio, de cele mai multe ori fisierele "cīntaresc" de la 3MB īn sus), cu unitati HDD cu viteza mare de acces si capacitate mare de stocare;
• periferice performante:
  • tandemuri display - cartela video cu acuratete īn redarea imaginilor , cu putere mare de regenerare, cu facilitati de optimizare a meniurilor etc.;
  • imprimante si plotere cu fidelitate maxima īn redactarea planselor (vezi imprimanta EPSON STYLUS PRO la care este imposibil sa obtii un format A4-portret īn AutoCAD, cu driver-ele puse la dispozitie de firma producatoare)
  • mouse-uri cu componente insensibile (cīt mai mult posibil), la praf;
  • unitati sigure de stocare a informatiilor;
  • solutiile soft:
• • programe integrate de proiectare propriu-zisa:
  • module de proiectare CAD interdisciplinare (arhitectura, instalatii, rezistenta etc.), care sa se recunoasca reciproc;
  • module de scanare si vectorizare a planselor traditionale;
  • programe de calcul economic (pentru antemasuratori, devize etc.);
  • programe de management al bazelor de date, capabile sa asigure gestionarea tuturor fisierelor ce compun un proiect (atīt desene cīt si piese scrise). Fac aceasta referire si īn ideea ca aceste programe ar trebui sa permita editarea īn bloc a unui proiect fara a mai fi nevoie sa intri īn doua sau trei programe (ex. AutoCAD pentru desene, Word pentru texte, Excel pentru tabele);
• tehnologiile pentru lucrul īn retea, care sa permita:
  • accesul simultan al mai multor utilizatori la fisierele aceluiasi proiect;
  • posibilitati de stabilire a unui protocol optim (ierarhii, libertate de acces etc.), īntre specialistii sau colectivele de specialisti care conlucreaza la elaborarea proiectului;
  • reflectarea modificarilor, operate de catre o specialitate īn fisierele proprii, īn fisierele celorlalte specialitati sau departamente de proiectare, īn cadrul aceluiasi proiect;
  • stocarea informatiilor īn locuri precise cu evitarea accidentelor de tipul stergerii accidentale a fisierelor.

(C) Copyright Computer Press Agora