De Nicu FRATILA
Necesarul de echipamente, īn diverse etape ale evolutiei, īntr-un atelier de cartografie digitala si GIS.Desi activitatile CAD pentru arhitectura, mecanica si proiectare īn general, au cunoscut o dezvoltare timpurie si o arie foarte larga, īn prezent, datorita dezvoltarii tehnologiilor informatice, a volumului foarte mare de date si mai ales a necesitatilor utilizatorilor de a administra si interpreta cu maximum de eficienta aceste date, cartografia digitala si GIS-ul cāstiga tot mai mult teren. Īn acest context materialul de fata īsi propune sa trateze pe lānga o scurta introducere īn cartografia digitala, aspectele de baza ale implementarii unui departament cartografic.
Relativ tānara este aplicatia informatica ce aduce harta de pe suportul tare (hārtie, film) material supus uzurii si deformatiilor, foarte greu de manevrat, īn format digital, care pe lānga pastrarea vechilor functionalitati, īi aduce noi valente si beneficii. Delimitam astfel patru etape importante:
Reprezinta procesul de transformare a datelor cuprinse īntr-o harta de hārtie sau film īn date digitale. Acesta consta din doua etape distincte, prima este digitizarea manuala, pe masa de digitizat si cea de-a doua, vectorizarea semiautomata dupa imagini scanate. Pe lānga acestea se pot adauga: trecerea īn format digital a datelor direct dupa ridicarile din teren si nu īn ultimul rānd vectorizarea dupa imagini satelitare.
Datele obtinute īn prima parte sunt denumite generic "date spaghetti". Producerea unei reprezentari digitale unitare a datelor utilizānd īn intregime sau partial setul de informatii preluate de pe harta originala presupune o serie de prelucrari ulterioare fazei de conversie a datelor ce constau īn separarea acestora pe straturi (layere), poligonizarea, adica obtinerea din totalitatea liniilor marginale a obiectelor unitare definite de acestea, georacordarea planurilor pentru a obtine harta continua, transformarea īn diferite proiectii, exportul īn formatele dorite de beneficiar. Astfel se obtin datele structurate care īn acest moment sunt pregatite sa li se ataseze baze de date alfanumerice si sa fie utilizate īn cadrul GIS. Computerizarea datelor cartografice reprezinta faza cea mai costisitoare si de durata īn implementarea unui GIS, respectiv 65%, software-ul reprezinta 20% din investitie, iar hardware-ul doar 15%.
Informatia cartografica este īntr-o continua transformare, aceasta evolutie este mult mai usor de urmarit si actualizat īn pas cu modificarile topografice si tematice daca harta este īn format digital.
Utilizarea si analiza datelor digitale - frecvent īn conjunctie cu alte seturi de date, de exemplu: date alfanumerice despre orase, comune, retele electrice, cai de transport, paduri, organizarea teritoriului, etc. - este etapa finala si īn acelasi timp scopul cartografiei digitale.
Deoarece mai mult de 80% din informatiile vehiculate īn orice organizatie contin componente geografice, practic cartografia digitala are aplicatii īntr-o diversitate de sectoare de la administratia centrala si locala la industrie. Īn cazul de fata ne vom opri la implementarea unui departament GIS la nivelul administratiei locale (primarii sau regii locale). Aici elementele specifice sunt: planul de baza format din harti la scara mare (cadastrale) la care se ataseaza straturile tematice (retele) si bazele de date specifice, baze de date care sunt create deja īn proportie mare.
Desi este recunoscuta utilitatea unui astfel de departament īn institutiile mentionate mai sus, nu se poate porni la drum fara o profunda cāntarire īntre cerinte si solutiile existente. Acest pas este extrem de important deoarece omul prin natura sa, indiferent daca face parte din conducere sau din echipa de informaticieni, este atras de aplicatii spectaculoase, necesitatile practice sunt adesea ignorate si de asemenea evaluarea bugetului, a resurselor umane si a timpului. De cele mai multe ori se aleg solutii prea savante, costisitoare si consumatoare de resurse pentru a se rezolva probleme simple.
Pentru maximizarea beneficiilor si evitarea esecurilor este utila respectarea metodologiei rezultate īn timp din experienta multor organizatii:
Alegerea sistemului software este o decizie foarte importanta ce influenteaza īn timp costurile, calitatea, precizia si utilizarea sau nu a datelor create. Pe piata internationala si romāneasca exista o serie de sisteme software, cu aplicatii complexe si renume incontestabile, diferenta esentiala īntre ele consta īn usurinta īn utilizare si interfata cu utilizatorul, dintre acestea noi ne vom referi la programul MapInfo Professional pentru ca prezinta urmatoarele avantaje:
Configurarea sistemul hardware este dependenta de software-ul propus. Īn prima faza vom recomanda configuratia minimala pentru o echipa formata din 2-3 persoane:
Īn etapele urmatoare (10 lucratori) reteaua va fi dezvoltata, se vor asigura noi statii de lucru cu mese de digitizare si statii simple pe care se va realiza structurarea datelor grafice, atasarea datelor alfanumerice, dar si prelucrarea imaginilor scanate, la acest nivel de dezvoltare este utila, dar nu si obligatorie achizitionarea unui scaner si a unui ploter performant.