De Nae BITOAICĂ
În numărul precedent am încheiat realizarea modelului 3D al unui corp de lagăr. Ceea ce ne pro punem în acest număr este să folosim facilitătile oferite de MicroStation 95 si de Modeler pentru realizarea desenului de executie al piesei pornind de la modelului 3D.Vom porni de la piesa deja realizată (lagărul). Vom deschide desenul lagar.dgn si pe ecran vom avea cele patru proiectii ale piesei (Top, Front, Right si Isometric).
Vom lansa comanda Drawing Composition care se află în meniul File. Caseta de dialog a acestei comenzi este prezentată în [fig. 1].
Comanda Drawing Composition lucrează cu câteva concepte si anume:
- Vederi (Saved View) care pot fi salvate anterior prin intermediul comenzii Saved Views din meniul Utilities. Comanda Drawing Composition permite plasarea în desenul de executie si a vederilor standard (Top, Right, Left, Isometric etc.) fără ca utilizatorul să salveze aceste vederi anterior.
- Proiectii ortogonale sau fată de o linie dată sunt proiectii realizate plecând de la o vedere standard. Astfel având plasată în desenul de executie vederea Top se poate obtine imediat vederea Front (fără a utiliza comanda de plasare explicit) prin selectarea vederii de la care se pleacă (Top) si apoi latura fată de care se doreste realizarea proiectiei ortogonale.
- Formate (borders) care pot fi fisiere desen realizate anterior de utilizator, cu formatele de lucru (A4, A3, A2, A1, A0 etc.). Pot fi utilizate si formatele furnizate de firma Bentley care se află în directorul …\ win32app\ ustation\ dgn\ mechdrft cărora pentru conformitate cu STAS-ul românesc utilizatorul va modifica indicatorul.
- Sectiuni care pot fi realizate fie cu ajutorul comenzii Create Solid Section din paleta de comenzi Detailing Features a Modeler-ului (pentru un solid parametric) fie cu ajutorul comenzii Generate Section din meniul Utilities (pentru cazul suprafetelor).
- Sheet – reprezintă forma electronică a desenului de executie el putând fi salvat ca fisier si ulterior putând fi preluat pentru modificare sau completare (atât cu MicroStation cât si cu PowerDraft).
Elementele importante care se pot modifica prin intermediul casetei de dialog a comenzii Drawing Composition de dialog sunt următoarele:
Sheet Location – permite plasarea desenului de executie (sheet) fie într-o fereastră Sheet View (se recomandă folosirea celei de-a opta ferestre) fie într-un fisier special (Sheet File) care poate fi ulterior editat si completat cu MicroStation sau cu PowerDraft. Aceasta permite divizarea activitătilor specifice într-o echipă de proiectare. Astfel în cadrul echipei pot exista 1-2 posturi de modelare (si eventual analiză cu element finit) si 2-4 posturi dedicate realizării desenelor de executie si scoaterii desenelor la ploter.
Sheet Dimension Level – fixează level-ul pe care vor fi plasate, în desenul de executie, cotele. Implicit acesta este 63.
Sheet Annotation Level – stabileste care este level-ul utilizat pentru adnotări. Implicit acesta este 62.
Scale (Sheet:Model) – stabileste scara de reprezentare.
Margin (%): - stabileste marginea (în procente fata de mărimea reală) care este lăsată în jurul fiecărei vederi.
Attach Nested Reference File – dacă este activată fisierele referite din desenul curent vor fi atasate sheet-ului.
Hidden Line Removal – stabileste dacă vederile vor fi afisate cu linii ascunse si care este metoda (Statis sau Incremental).
Attachment Parameters – dacă este activată vă permite stabilirea căii, a numelui logic si a descrierii pentru fiecare vedere atasată.
Să trecem la realizarea practică a desenului de executie. Mai întâi din caseta de dialog a comenzii Drawing Composition, vom activa optiunea Save Full Path pentru a retine ca referinte toate proiectiile precum si formatul. Apoi din meniul Tools vom alege Open Sheet View si apoi fereastra 8 ca fiind fereastra în care se va realiza desenul de executie. Înainte de afisarea ferestrei 8 MicroStation va emite un mesaj de atentionare a utilizatorului prin care se specifică faptul că level-urile 63 si 62 vor fi utilizate pentru cotare si pentru adnotare. Veti răspunde cu Yes, aceasta semnificând faptul că sunteti de acord cu această conventie.
Pe ecran va apare fereastra 8, fără nici o vedere a modelului. Vom plasa pentru început formatul. Pentru dimensiunile piesei se poate alege un format A2. Selectăm comanda Attach Border -> Fitted care se află în meniul Tools al casetei de dialog a comenzii Drawing Composition. Aceasta permite plasarea în desen a unei vederi complete a unui format ales prin caseta de dialog care apare. Formatul ales este a2form.dgn care se află în directorul …\ win32app\ ustation\ dgn\ mechdrft [fig.2]. Acesta este de fapt un fisier DGN si poate fi creat anterior de utilizator astfel încât să aibe formatul, precum si indicatorul dorit. În acest exemplu vom utiliza formatul A2 furnizat de firma Bentley, care are si un indicator (care nu este bineînteles STAS).
Urmărind dialogul comenzii de plasare a formatului veti fi invitat să identificati fereastra în care doriti să îl plasati prin indicarea unui punct. Fereastra indicată de Dvs. va fi bineînteles fereastra 8. În această fereastră veti avea afisat, după această comandă, un format A2. Acesta reprezintă un fisier referit. Imaginea ferestrei 8 este prezentată în [fig. 3].
Vom continua cu plasarea vederilor standard. Pentru aceasta vom folosi comanda Attach Standard -> Top care se află în meniul Tools al casetei de dialog Drawing Composition. Dinamic este afisată vederea de sus a lagărului si prin deplasarea mouse-ului alegeti un punct (în fereastra 8) astfel încât să pozitionati vederea după cum este arătat în [fig. 4]. Vederea tocmai plasată în desen are în jurul ei o margine de 25% care va fi utilizată pentru plasarea cotelor. Această margine este transparentă. La plasarea unei alte vederi care s-ar întrepătrunde cu marginea nu vom avea surpriza că cea de a doua vedere are părti (corespunzătoare marginilor primei vederi) care nu se văd.
Vom continua prin plasarea unei proiectii ortogonale care va fi obtinu tă din vederea anterior plasată. Vom selecta comanda Attach Folded -> Orthogonal, care se află în acelasi meniu Tools al casetei de dialog Drawing Composition. La cererea de precizare a vederii fata de care doriti să realizati proiectia selectati vederea Top anterior plasată. La următoarea cerere care are dublu scop de acceptare a selectiei anterior făcute si de identificare a liniei fată de care se va realiza proiectia ortogonală, selectati marginea inferioară a “dreptunghiului de încadrare” a vederii Top. Dinamic, va fi afisat conturul proiectiei care se obtine si prin deplasarea corespunzătoare a mouse-ului (eventual si utilizarea utilitarului AccuDraw) putem plasa proiectia în pozitie adecvată asa cum se arată în [fig. 5].
Într-un mod absolut asemănător puteti realiza proiectia laterală a lagărului prin utilizarea aceleiasi comenzi si apoi selectarea proiectiei verticale (cea plasată anterior) iar ca linie fată de care se face proiectia vom alege laterala stângă. Putem plasa în desen si o vedere izometrică a piesei pentru a facilita întelegerea mai bună a desenului. Această vedere, spre deosebire de celelalte, este obligatoriu să fie prezentată cu linii ascunse. Vom selecta din caseta de dialog a comenzii Drawing Composition optiunea Hidden Line Removal si pentru aceasta vom a le ge Static. Pentru Static Hidden Line Method vom alege Fast. După e fectuarea acestor setări vom alege din meni ul Tools al casetei de dialog Drawing Compo sition vom selecta Attach Standard -> Isome tric si vom plasa vederea izometrică a lagărului în concordantă cu [fig. 6]. De remarcat că această vedere a fost plasată cu eliminarea liniilor ascunse (din acest motiv si timpul ceva mai mare de realizare al vederii). În caseta de dialog Drawing Composition vom selecta pentru Hidden Line Removal valoare None.
Veti remarca si alte posibilităti disponibile în meniul Tools al casetei de dialog a comenzii Drawing Composition si anume posibilitatea de a muta (Move), de a scala vederile si/sau proiectiile (Scale), de a grupa vederile si proiectiile (Group), posibilitatea de a elimina liniile ascunse (Modify Hidden Line) pentru o vedere deja plasată precum si posibilitatea de a renunta la una dintre vederi sau proiectii.
Vom continua cu plasarea în desenul de executie a unei sectiuni. Si pentru a fi si mai convingători în ceea ce priveste posibilitătile MicroStation 95 si ale Modeler-ului vom realiza o sectiune frântă. Pentru aceasta este nevoie de plasarea în desen a traseului de sectionare care poate fi o linie sau SmartLine (entitate complexă formată din linii si arce de cerc asemănătoare cu polylinia din AutoCAD). Plasarea unei astfel de entităti o vom realiza (pentru usurintă) în fereastra 2 (Isometric View). Mai întâi vom activa din meniul Tools al MicroStation comanda 3D->3D View Control [fig. 7]. Din paleta de comenzi apărută selectăm comanda Set Active Depth, care permite stabilirea "adâncimii" de lucru. Prima cerere a acestei comenzi este cea de precizare a ferestrei asupra cărei se va aplica. Vom selecta un punct (oarecare) în fereastra 1. Următoarea cerere este aceea de precizare a “adâncimii” de lucru. Observati că mă feresc să folosesc expresia “planul Z” deoarece “adâncimea” este specifică fiecărei ferestre pe când planul Z este caracteristic sistemului de referintă activ. Dinamic este afisat planul care se va selecta si vom selecta cu tentativă coltul stânga jos al piesei după care vom accepta acest punct. În acest moment utilizatorul poate introduce puncte în fereastra 1 iar MicroStation va forta ca acestea să fie în planul selectat cu comanda Set Active Depth. Plasă o entitate SmartLine prin utilizarea comenzii Place SmartLine. Selectăm din fereastra 2 cu tentativă centrul cercului de la baza piesei corespunzătoare găurii stânga sus (văzut în fereastra 1). Cu utilitarul AccuDraw activ apăsăm tasta <O> care permite ca punctul aflat în tentativă să fie considerat ca nouă origine. Selectăm apoi un punct în fereastra 1, în stânga piesei. Prima linie a traseului de sectionare o vom trasa orizontală până la X-ul corespunzător găurii de O 40. Cu compasul AccuDraw în pozitia Top (dacă nu este în această pozitie apăsati tasta <T> cu caseta de dialog AccuDraw activă) plasati linia pe directie orizontală si prin apăsarea tastei <Enter> blocati această directie. Preluati apoi cu tentativă punctul corespunzător unuia din centrele găurii Ř40. Acceptati acest punct si preluati următorul punct prin blocarea directiei pe verticală si tentativă în centrul găurii din piciorul lagărului. Ultimul punct indicati-l în fereastra 1 în partea dreaptă a lagărului. Rezultatul acestei comenzi este prezentat în [fig. 8]. Este deosebit de important ca entitatea cu care se va realiza sectiunea să fie una singură. Precizez aceasta pentru că dacă, dintr-un motiv sau altul nu ati reusit să realizati linia dintr-o singură comandă este neapărat necesar să stergeti entitatea (nereusită !) si să o realizati corect. Având această entitate putem să realizăm sectiunea dorită. Pentru a nu umple desenul de executie cu vederi multiple vom sterge vederea din fată. Pentru aceasta din meniul Tools al casetei de dialog Drawing Composition vom alege comanda Detach->Single si vom selecta vederea din vertical (stânga sus) din fereastra 8. În locul acesteia vom plasa sectiunea. Pentru aceasta procedăm astfel: selectăm comanda Create Solid Section care poate fi găsită în sub-paleta Detailing Features a paletei de comenzi Modeler [fig. 9].
Pe ecran va apare o casetă de dialog care vă permite să stabiliti parametrii sectiunii [fig. 10]. Vom stabili ca metodă de realizare a sectiunii Element (celelalte optiuni permit realizarea de sectiuni paralele cu axele X, Y, Z ale desenului sau cu axele vederii) iar la Pattern (cum să fie umplută zona de hasurat) vom alege Hatch (celelalte optiuni permit realizarea hasurii duble – Crosshatch, utilizarea unui model dintr-o bibliotecă de cell-uri – Cell, iar optiunea None lasă nehasurată zona sectiunii).
Utilizatorul poate preciza în câmpul Spacing distanta dintre liniile de hasură (în cazul de fată valoarea 10) precum si valoarea unghiului de înclinare a liniilor hasurii (câmpul Angle – în acest caz având valoarea 45o).
De asemenea, se poate preciza directia în care se face sectiunea (Specify Direction), dacă pozitionarea sectiunii se va face interactiv sau nu (Interactiv Positioning), dacă să fie marcat locul sectiunii (Mark Section Location) precum si dacă muchiile care sunt în spatele sectiunii să fie vizibile sau nu (Display Smooth Edges).
În sectiunea Hidden Line Overrides utilizatorul poate opta pentru culoarea, tipul de linie precum si grosimea de linie dorită ce vor fi utilizate la reprezentarea muchiilor ascunse.
Ultima optiune Keep Profile permite ca elementul cu care se "taie" sectiunea (în cazul nostru SmartLine) să fie retinută ca element în desen, altfel ea este stearsă (optiune implicită). De remarcat că elementul cu care se taie poate fi realizat parametric, existând astfel posibilitatea ca forma sectiunii să poată fi modificată si după realizarea sa propriu-zisă.
Pentru a plasa în desenul de executie sectiunea vom urma instructiunilor comenzii Generate Section.În fereastra 3 (Isometric) vom selecta corpul solid (lagărul) apoi entitatea SmartLine după care comanda cere precizarea “adâncimii” la care se realizează sectiunea. Pentru ca sectiunea să fie realizată corect (din punct de vedere al Geometriei Descriptive) vom selecta punctul de început al entitătii SmartLine. “Adâncimea” sectiunii poate fi modificată si ulterior prin intermediul arborelui modelului solid (comanda Modeler Features Manager din meniul pull-down Element) în care veti observa aparitia unei noi entităti si anume Slice (sectiune). Imediat în preview vom avea sectiunea. Plasarea ei o vom face în fereastra 8 (Sheet View) în locul vederii în vertical la care am renuntat ceva mai devreme. Plasarea nu este obligatoriu să fie făcută cu respectarea corespondentei de proiectii deoarece sectiunea poate fi mutată foarte simplu cu ajutorul comenzii Move. Las cititorul să realizeze alinierea acestei sectiuni cu proiectiile deja existente în desen. Ceea ce se va obtine este prezentat în [fig. 11].
Dacă sectiunea realizată nu este corect reprezentată atunci vă invităm să selectati comanda Modeler Features Manager din meniul pull-down Element si la cererea de identificare a unui element selectati lagărul în una din ferestrele 1, 2, 3 sau 4. Arborele modelului va fi afisat si Dvs. veti selecta Slice după care prin apăsarea butonului dreapta al mouse-ului vom avea la dispozitie o serie de comenzi care pot influenta reprezentarea acesteia (vezi si [fig. 12]). Selectăm Modify Features si fixăm Section Depth la valoarea 0.0 (în cazul în care aceasta nu este fixată).
Partea cea mai interesantă este aceea că după realizarea desenului de executie (sheet) vom putea plasa si cotele aferente care au o proprietate deosebit de importantă si anume asociativitatea. Această proprietate permite actualizarea cotei ori de câte ori modelul solid este modificat.
Vom plasa împreună câteva cote după care vom observa cum o modificare a obiectului solid conduce la actualizarea automată a cotelor. Utilizatorul trebuie să se asigure ca la fiecare cotă plasată optiunea Association Lock a casetei de comenzi de cotare să fie activă. Ne vom limita să plasăm relativ putine cote pentru a nu consuma spatiul pus la dispozitie cu generozitate de revista CAD Report. Cotele vor fi plasate
Cu ajutorul comenzii Dimension Element vom plasa cota de 50 mm reprezentând înăltimea piciorului lagărului si cota de 45 mm reprezentând adâncimea găurii. Cu ajutorul comenzii Dimension Radius optiunea Diameter Extended plasăm cotele R40 respectiv R60. Vom utiliza apoi comanda Dimension Size with Arrow si vom plasa cota de 80 mm reprezentând deschiderea piciorului lagărului (în cazul în care sunt probleme cu plasarea cotei verificati dacă este activă optiunea Lock Depth din bara de stare butonul . În mod asemănător vom plasa si cotele Ř16 si Ř12 care definesc diametrul lamajului, respectiv al găurii din piciorul lagărului.
Să realizăm acum câteva modificări ale dimensiunilor lagărului. Mai întâi vom realiza un zoom în zona sectiunii din fereastra 8 (Sheet View) pentru a observa mai bine modificările. Vom activa apoi comanda Modify Solid or Features din plaeta de comenzi a Modeler-ului. La cererea comenzii Identify Solid selectăm gaura transversală de Ř40 mm si acceptăm selectia. O casetă de dialog (vezi [fig. 13]) va apare si prin intermediul câmpului Hole Diameter putem schimba valoarea de 40 la 45. Observati că modificarea se transmite automat si la cota de Ř40 plasată pe sectiunea din fereastra 8. Să modificăm acum adâncimea lamajului găurilor din piciorul lagărului. Datorită faptului că găurile au fost obtinute printr-o operatie de Array este suficient să modificăm dimensiunile pentru gaura “mamă” pentru ca acestea să fie preluate automat de toate celelalte găuri. Vom apela la arborele solidului si vom selecta din acesta gaura (Hole) care este plasată imediat sub entitatea PARRAY (Polar Array). Cu butonul dreapta al mouse-ului selectăm din meniul contextual apărut optiunea Modify Feature. În caseta de dialog apărută [fig. 14] modificăm valoarea câmpului Cbore. Depth la 10. Automat modificarea se va răsfrânge asupra desenului de executie (cota verticală de 45 mm se modifică la 40 mm). În sfârsit ultima modificare pe care o propunem spre realizare utilizatorului este cea referitoare la conturul parametric de la care s-a pornit la realizarea lagărului. Aceasta poate fi făcută fie din arborele solidului (entitatea DDPROJ) folosind din meniul contextual (buton dreapta mouse) optiunea Modify Profile fie prin utilizarea comenzii Modify Profile din meniul Modeler, sub-meniu Modify Features . Oricare din procedee îl vom utiliza rezultatul va fi aparitia pe ecran a casetei de dialog [fig. 15] care permite modificarea dimensiunilor profilului parametric de la care am pornit la realizarea lagărului. Vă invităm să modificati valorile variabilelor interior si Hmic la 70 respectiv 60. După modificarea cotelor este posibil ca sectiunea să fie deplasată în desen. Acest lucru se poate remedia prin utilizarea comenzii Move.
Pentru ca în fisier să fie păstrate toate cele realizate până în acest moment nu uitati să utilizati comanda Save Settings din meniul pull-down File.
Sunt convins că multi dintre cititorii nostri vor dori să realizeze un desen de executie complet, însă în spatiul acordat de revistă nu se pot descrie toate detaliile prin care se poate realiza acest deziderat. Asteptăm însă în continuare, pe adresa redactiei, scrisorile sau mesajele Dvs. cu problemele si dificultătile pe care le-ati întâlnit la care voi răspunde cu mare plăcere.
În continuare mentinem propunerea noastră de a vă pune la dispozitie o copie de evaluare a programului, pe care un expert al firmei noastre îl va instala si optimiza pentru postul propriu de lucru. Doar sunati!