Firma producatoare, ZUKEN-REDAC, realizeaza de asemenea si programe pentru sisteme UNIX si anume VISULA si CR3000. Programul în varianta PC a început sa fie cunoscut odata cu versiunea REDAC 4 (~1985-1986). Au urmat CADSTAR 5 PRO -1987, CADSTAR6 -1992 si CADSTAR7 -1993 toate pentru sistemul DOS. Prima versiune CADSTAR for Windows 1.0 a aparut în anul 1994, fiind unul dintre primele programe EDA realizate sub WINDOWS. Strategia firmei a fost apropierea dintre versiunile UNIX si cele DOS/WINDOWS din punct de vedere a performantelor programelor si totodata oferirea unui pret comparabil cu cel al altor programe pentru PC. De aceea, s-a încercat adaptarea la platforma WINDOWS a câtorva blocuri ale programului VISULA, de exemplu Route Editor, EMC Design Adviser s.a. Acesta este motivul pentru care, înca de la început programele pentru WINDOWS au fost realizate pe 32 biti fiind recomandat sistemul Windows NT. Programul CADSTAR for WINDOWS a ajuns în prezent la versiunea 2.4, în acest articol fiind prezentata versiunea 2.2 a programului lansata în 1996-97 si care nu difera functional fata de ultima versiune.
Structura programului CADSTAR for Windows, prezentata în figura 1, difera oarecum de structura versiunilor DOS. Exista acum trei blocuri executabile si anume Design Editor, Route Editor si Batch Router. Blocul Design Editor este principalul bloc de conceptie si realizare a proiectului. Din cadrul lui se opereaza cu desenele schematice, se pot crea simboluri, se porneste lucrul în PCB si se pot crea capsulele si elementele grafice necesare.
Programul Route Editor este un bloc destinat operarii asupra rutelor si în general a tot ceea ce este articol de cupru aflat în placa de circuit virtuala. El poate fi utilizat în mod independent sau poate fi lansat din Design Editor prin transferul fisierului aflat în lucru. Programul Route Editor este un program foarte performant, având un algoritm de rutare bazat pe forma si nu pe grila, cum era cel din versiunea DOS. Rezultatele obtinute de Route Editor, atât la lucrul automat cât si în modul interactiv se detaseaza net fata de cele oferite de versiunile anterioare CADSTAR.
Blocul Batch Router este destinat rutarii automate, fara interventia proiectantului, si este recomandat atunci când exista un volum mare de proiecte. Modul de comunicare cu programul se face prin intermediul unor fisiere de comenzi prin care se transmit parametrii doriti.
În mod optional, pe lânga pachetul standard Cadstar sunt disponibile programele Route Editor 2000S, fost High Speed, Route Editor Elite si EMC Design Adviser, toate programele fiind deosebit de utile în realizarea unui proiect la care problemele legate de integritatea semnalelor si de compatibilitatea electromagnetica sunt esentiale.
Referitor la securizarea programelor, precizam ca exista limitari în utilizare chiar în pachetul standard CADSTAR. Este necesar un dispozitiv de securizare pentru a putea utiliza blocul PCB din Design Editor si programul Route Editor. În mod suplimentar, pentru a beneficia de toate optiunile interactive ale programului Route Editor este necesar un al doilea dispozitiv de securizare conectat în tandem cu primul. Pentru mai multi utilizatori, firma producatoare ofera si o versiune de retea la care securizarea se realizeaza în mod diferit.
Prezentam în cele ce urmeaza, mai detaliat, principalele blocuri de proiectare reprezentate în figura 1.
Blocul Schematic Design Editor este utilizat la realizarea schemei electrice, prima etapa a lantului de proiectare în cadrul unui proces Electronic Design Automation (EDA). Simbolurile utilizate la elaborarea unei scheme electrice sunt încarcate din biblioteca (Schematic Symbol Library). Dupa adaugare, legaturile electrice se realizeaza prin conexiuni între terminalele simbolurilor. Arborii de conexiune realizati se pastreaza si în blocul PCB unde se realizeaza rutarea. Pentru desene de dimensiuni mari se pot utiliza mai multe formate de desen, conexiunile electrice dintre elementele aflate în diferite planse fiind asigurate prin simboluri de tip Signal Reference.
Este posibil, de asemenea, sa se realizeze desene ierarhizate în care, pe nivelurile superioare schema este reprezentata sub forma de schema bloc iar cu cât coborâm pe scara ierarhica se patrunde în cât mai multe detalii ale schemei electrice.
Simbolurile utilizate pot avea nume generice, fara o legatura precizata cu corespondentul din domeniul componentelor fizice (fabricate), (de ex.: NPN, RES, DIODE, NAND2) sau pot fi de tip componenta fizica (în engleza part), la care exista informatii referitoare la numerele de pini si alocarile de entitati în cadrul capsulei, acolo unde este cazul (Ex: 2N2222A, 10K-1%-TR4, 1N4148, 74LS00).
Transferul catre blocul PCB este operatia care converteste fisierul schema electrica într-un format corespunzator blocului destinatie, PCB Design. În urma procesului de transfer, simbolurilor electrice li se aloca capsulele corespunzatoare, având loc totodata pastrarea conexiunilor dintre pini. Dupa finalizarea transferului, în fisierul PCB, componentele sunt plasate în punctul de coordonate X0 Y0 si pot fi acum deplasate pe placa virtuala de circuit.
Modulul PCB Design este principalul bloc în care se realizeaza placa virtuala de circuit imprimat. În acest bloc se realizeaza conturul placii de circuit imprimat, se plaseaza componentele pe placa, în mod manual sau automat, se ruteaza conexiunile se verifica corectitudinea dimensionala a placii rezultate în ceea ce priveste spatierile permise si, în final, se pot realiza postprocesarile pentru fabricatie sau pentru documentatie. Se pot adauga componente si în cadrul blocului PCB Design Editor din biblioteca de capsule, PCB Component Library.
Referitor la plasarea automata, sistemul Cadstar realizeaza plasarea dupa doua criterii. În faza initiala se alege pentru plasare componenta cu numarul maxim de conexiuni si apoi se cauta minimizarea lungimii acestor conexiuni. Din acest motiv componentele cu plasare critica cum ar fi conectoarele, dispozitivele de putere s.a. trebuie plasate manual pentru a obtine cele mai bune rezultate. Componentele selectate pentru plasarea automata se pot plasa în arii si grile (matrice) create special în acest scop.
Procedura de rutare se poate realiza manual sau automat. Rutarea automata se poate realiza din cadrul blocului PCB Design sau se poate utiliza blocul (programul) separat Route Editor. Desi algoritmii utilizati în cadrul celor doua variante sunt aceiasi, blocul Route Editor dispune de numeroase facilitati de rutare interactiva, deosebit de utile în cazul unor proiecte mai pretentioase.
Operatia de postprocesare este de tipul WYSIWYG (What You See Is What You Get). În acest mod, tot ceea ce este afisat în ecran este procesat. Operatia de selectie a articolelor dorite se poate automatiza prin salvarea paletei de culori în fisiere .col. Interfata de postprocesare a programului pastreaza elementele mult apreciate de utilizatori la versiunile DOS ale programului. Se pot realiza postprocesari de tip Check Plot, Artwork, Power Plane, Drill Drawing si N.C. Drill. Adaptarea la tipul de masina de postprocesare existent se realizeaza prin simpla editare a unui fisier de definitie (.usr). Ca element de noutate, la procesarile pentru fotoplotter este acceptat si standardul RS 274X, în care aperturile sunt definite în interiorul fisierului de postprocesare.
Optiunea ECO Update "Engineering Change Orders" din blocul PCB Design Editor, dupa cum sugereaza si numele are rolul de a actualiza în blocul PCB eventualele schimbari referitoare la componente, arbori de conexiune, etc.
Optiunea Back Annotation din blocul Schematic Design este utilizata la actualizarea schemei electrice, atunci când au fost efectuate modificari asupra proiectului în blocul PCB Design. Modificarile uzuale sunt cele referitoare la redenumirea componentelor sau efectuarea permutarilor de pini si de porti.
Programul Route Editor permite realizarea de operatii complexe asupra placii de circuit imprimat, operatii care se pot realiza manual, interactiv sau/si automat. Programul opereaza asupra articolelor de cupru cum ar fi rutele, gaurile de trecere, ariile de cupru. Pentru mici ajustari este posibil totusi sa se efectueze si operatii asupra pastilelor sau pozitiei componentelor. Programul Route Editor este bazat pe algoritmul de rutare "Bloodhound", algoritm ce permite, daca este posibil rutarea în proportie de 100% a placii de circuit.
Blocul Batch Router este dedicat utilizatorilor care realizeaza un numar mare de rutari, fara interventia proiectantului.
Symbol Create/Component Create/Documentation Symbol Create sunt utilizate la crearea de simboluri stocate în bibliotecile de simboluri, de capsule si de simboluri de documentatie (grafice), respectiv.
Simbolurile si capsulele create contin informatii referitoare la forma grafica. Componentele fizice sunt apelate din bibliotecile de componente fizice, stocate sub forma de fisiere ASCII. În cadrul acestor biblioteci de componente fizice simbolurile si capsulele sunt referite (apelate) pentru a avea forma grafica dorita, iar în mod suplimentar sunt atasate informatii referitoare la numerotarea pinilor, posibilitati de permutare a pinilor si portilor, etc.
Simbolurile de documentatie au un caracter neelectric si sunt utilizate fie le realizarea documentatiei, fie pentru a realiza pe placa de circuit diverse inscriptionari, cum ar fi sigla firmei producatoare sau a laboratoarelor care au efectuat testarea, etc.
Ca elemente de interfata cu utilizatorul, programul utilizeaza elementele specifice programelor pentru Windows: ferestre multiple, bara cu meniuri, toolbars-uri care se pot personaliza si deplasa în ecran, meniuri cursor senzitive la context, accesibile la actionarea butonului dreapta al mouse-ului sau help on-line cu posibilitati de cautare.
2. Caracteristici generalePrintre elementele functionale de ordin general ale programului Cadstar for Windows amintim:
În ceea ce priveste modul de lucrul al programului cu bibliotecile sunt de remarcat urmatoarele:
Sunt de remarcat si facilitatile din blocul PCB Design Editor:
Capacitatea de proiectare a sistemului Cadstar corespunde si chiar depaseste cerintele cele mai complexe necesare în etapa actuala. Prezentam câteva repere mai importante:
Schematic Design Editor este blocul în care are loc editarea schemei electrice, fiind corespondentul programului SCM din versiunile DOS. Înainte de aparitia versiunii sub Windows programul CADSTAR era privit cu retinere de proiectantii implicati în realizarea schemelor electrice, în special datorita dificultatii de operare fara o documentatie corespunzatoare, dar si inexistentei unor biblioteci de componente care sa circule "free". De multe ori se prefera editarea schemei în ORCAD si apoi transferul în CADSTAR-PCB, operatie care necesita interventii asupra fisierelor de transfer. Odata cu aparitia versiunii Cadstar for Windows, noul bloc de proiectare satisface practic toate exigentele electrice si grafice cerute la editarea oricarei scheme electrice.
Alaturi de facilitatile enumerate în paragraful 1 vom aminti în continuare elementele definitorii pentru blocul Schematic Design.
În ceea ce priveste compatibilitatea cu versiunile anterioare sau cu alte programe, versiunea pentru Windows poate deschide direct fisiere în formatul binar al versiunii Cadstar7 (.csd) si poate importa fisiere de date initiale ale aceleiasi versiuni (.csi).
Prin optiunile de export se pot realiza fisiere ASCII în format Schematic Archive (.csa), fisiere specifice versiunii WINDOWS , fisiere în format CADIF (.paf), format recunoscut de programul VISULA pentru sisteme UNIX, fisier lista de conexiuni în format RINF (.frs), fisiere lista de porti (.gat) sau lista de conexiuni, netlist (.net). Programul permite generarea unui fisier de iesire catre simulatorul SPICE (.cir).
Variantele de postprocesare ale unei scheme electrice includ posibilitatea de a realiza comanda unui plotter (compatibil HPGL sau Houston Instruments) sau a unei imprimante suportate de mediul Windows. În mod suplimentar se pot realiza postprocesari în fisiere format DXF.
4. Blocul PCB DesignAcest bloc este parte a programului Design Editor si are ca scop realizarea, verificarea si postprocesarea placii de circuit imprimat virtuale. Este continuatorul programului PCB din Cadstar DOS, de la care preia o mare parte din filozofia de proiectare, dar la care vine cu o serie de îmbunatatiri functionale si de interfata cu utilizatorul. Blocul PCB din Cadstar for Windows are un ecran de lucru care se încadreaza uniform în interfata MDI amintita la capitolul 2. Locul sau în lantul de proiectare poate fi observat în schema din figura 1. Programul preia direct, fara transfer pe disc structura de date din blocul Schematic Design. Pentru actualizarea proiectului este utilizata optiunea ECO Update care permite evidentierea în blocul PCB Design a modificarilor realizate în Schematic Design. Din acest bloc se poate genera un fisier (.rin) pentru realizarea "Back Annotation" în blocul Schematic Design, atunci când au loc modificari fata de schema electrica originala.
Prezentam în cele ce urmeaza principalele facilitati oferite de blocul PCB Design, lasând pentru capitolul 4 pe cele legate de rutarea structurii de interconectare.
Sistemul Cadstar realizeaza în mod automat doua tipuri de operatii de redenumire: Positional Rename si Multiple Rename. Operatia Positional Rename se refera la redenumirea zonala a componentelor, practic o permutare de nume între componente de acelasi tip. Aceasta operatie este utila deoarece se prefera ca doua componente, de exemplu IC1 si IC2, ale unei scheme sa fie "vecine" fizic, pe placa de circuit si nu plasate necontrolat, asa cum rezulta dupa operatia de plasare automata care nu tine cont de numele componentelor. Redenumirea tip Multiple Rename permite modificari majore ale numelor componentelor în ceea ce priveste prefixul (de ex. U în loc de IC) dar si a intervalului de numerotare. Modificarile realizate prin redenumire se pot regasi în schema electrica în urma operatiei de Back Annotation.
Blocul PCB Design poseda de asemenea facilitatile blocului Schematic Design amintite în paragraful 2 referitoare la editare Cut/Copy/Paste, crearea de grupuri, definirea de atribute, modificarea componentelor în timpul proiectarii.
De mare importanta în fluxul de proiectare sunt etapele de verificare. Programul permite generarea de rapoarte de verificari ale spatierilor, de verificari ale arborilor de conexiuni prin comparatie cu schema electrica, raport general al placii, generarea de fisiere de iesire cu liste de componente, de conexiuni. Prin selectarea atributelor care se regasesc în fisierele raport este posibil sa se genereze o multitudine de fisiere pentru comanda masinilor unelete, un exemplu fiind comanda masinilor "pick and place".
La posibilitatile de postprocesare ale blocului Schematic Design, descrise în capitolul 2, se adauga iesirile specifice fabricatiei de circuite imprimate. Ca o observatie desprinsa din discutiile cu specialistii în proiectare si fabricatie, amintim ca interfata CAM a programului Cadstar a fost si este superioara oricaror alte programe accesibile pâna în prezent. Astfel, pe lânga postprocesarile tip Artwork întâlnim postprocesarile de tip Power Plane pentru realizarea planelor de alimentare sau masa, procesari de tip Drill Drawing sau desen de gaurire si postprocesari de tip NC Drill, adica generarea de fisiere pentru comanda masinilor de gaurit în coordonate. Principalul periferic utilizat în fabricatia placilor de circuit imprimat este fotplotterul pentru care programul genereaza fisiere în conformitate cu standardul RS274D sau RS274X, fisiere mai cunoscute si sub numele de fisiere Gerber. Adaptarea la perifericul existent se realizeaza prin selectia corespunzatoare a fisierului de definitie a masinii, fisier accesibil utilizatorului pentru editare. Este posibila realizarea de iesiri catre plottere cu penita sau imprimante Windows. Toate postprocesarile beneficiaza de scalare, pozitionare, rotire, oglindire. Fisierele pentru comanda masinii de gaurit în coordonate sunt generate pentru masina Excellon, dar pot fi usor adaptate si pentru alte tipuri de masini. Transferul desenului placii catre programele de proiectare mecanica se realizeaza prin intermediul postprocesarilor de tip DXF.
5. Blocul de rutare în CADSTAR for WindowsOperatia de rutare, adica de transformare a conexiunilor (logice) între componente în trasee de cupru este principala sarcina a unui program de proiectare a placilor de circuit imprimat si este elementul esential avut în vedere la achizitia unui astfel de program. Dupa cum a reiesit din paragraful 3, punctul de plecare în realizarea unui proiect îl constituie blocul Design Editor. Daca se doreste, exista posibilitatea rutarii manuale chiar în interiorul acestui bloc. De regula, însa, se face apel la modul de rutare automata. În Cadstar for Windows exista trei posibilitati de rutare automata, asa cum se poate urmari în figura 5.
Toate cele trei tipuri de rutere utilizeaza aceeasi "masina de rutare automata" care actioneaza asupra fisierelor care au fost convertite în formatul RIF (Router Interface Format). Interfata specifica pentru fiecare ruter în parte determina modul de utilizare a "masinii de rutare". Odata realizata rutarea, este necesara conversia în formatul binar, accesibil blocului PCB. Modul de transfer al datelor poate fi mai usor urmarit în figura 4.
Rutarea prin optiunea AUTO ROUTERPrin lansarea acestei optiuni din blocul PCB, meniul Auto, are loc conversia automata a fisierului curent în formatul RIF într-un mod transparent pentru utilizator. Autoruterul poate realiza urmatoarele tipuri de rute:a-Memory, b-Single-pass, c-Multi-pass.
Tabloul de dialog care apare la selectia optiunii Auto Router este prezentat în figura 6.
Prin selectarea butonului Memory Route se obtine o forma de rutare caracteristica circuitelor de memorie.
Rutarea cu Single Pass Router selectat este utilizata numai pentru aprecierea plasarii convenabile a componentelor si determinarea valorii Effort care va fi utilizata de Multi Pass Router. Aceasta valoare rezulta din proportia de conexiuni rutate. Rutarea de tip Multi-Pass utilizeaza mai multe treceri folosind tehnica "rip up and re-route". Rutele realizate sunt ortogonale. Principiul "rip-up and re-route" utilizat de ruterul Multi-Pass este exemplificat în figura 7.
Din tabloul Automatic Router se poate seta de asemenea grila de rutare si grila pentru gaurile de trecere (vias). Valoarea minima a acestui parametru este de 1 mil.
Dupa realizarea rutarii exista trei posibilitati de "aranjare" ulterioara a rutelor prin una din optiunile: a- Smoothing, b- Mitring, c-Fattening. Se pot alege rutele asupra carora se doreste a se actiona selectând în tabloul din figura 6 câmpurile Routing Area, Routing Layers si Choose Nets.
Câmpul Routing Area este utilizat pentru a selecta aria în care urmeaza sa aiba loc procesul de rutare selectat. În mod implicit aceasta arie este conturul placii.
Câmpul Routing Layers este utilizat pentru a selecta layerele electrice în care are loc rutarea. Layerele care apar iluminate (highlight) sunt utilizate pentru rutare. În figura 6 aceste layere sunt Top Electric si Bottom Electric.
Câmpul Choose Nets este utilizat pentru a alege care conexiune sau arbori ai rutelor sunt supuse procesarii selectate (de ex. Multi-pass sau Smoothing). Aceste conexiuni sunt alese dupa- numele de semnal (Signal Name), codul de grosime (Route Width Code) sau numele nodului (Node Name).
Optiunea SmoothingSelectând Smoothing (netezire, fluidizare) are loc reducerea numarului de segmente, de vias-uri si chiar a spatiului dintre rute. Ca urmare va rezulta o placa mai usor de produs si la un pret mai mic. Numarul de treceri poate fi specificat în tabloul din figura 6. Nu se recomanda a se face Smoothing în zonele de memorie fara a fixa în prealabil rutele, deoarece se înlatura segmentele înclinate la 45 grade specifice acestor zone.
Procesul Smoothing reduce în mod prioritar numarul de segmente prin modificarea rutelor care urmaresc contururile (contour following), ca urmare lungimea totala a rutelor scade. Daca se elimina în plus si viasurile lungimea totala a rutelor poate sa creasca. Modul de actiune al procesului Smoothing este prezentat simplificat în figura 8.
Optiunea MitringPrin lansarea acestei optiuni se pot înlocui unghiurile drepte ale traseelor cu segmente înclinate la 45 de grade, în mod automat. Lungimea minima si cea maxima a segmentului înclinat (mitre) se pot alege dupa dorinta din optiunea Assignments- Design Rules.
Optiunea Fattening (Îngrosarea traseelor)Prin selectarea acestei optiuni se schimba grosimea rutelor existente de la grosimea "necked" (îngustata) la cea "unnecked" (neîngustata), acolo unde este posibil, fara a se încalca limitele de spatiere. Acest lucru este necesar si util, traseele cu grosimi mari fiind avantajoase din punct de vedere electric si tehnologic. În plus, ruterele creaza, atât la Single Pass cât si la Multi Pass, rute cu grosimea îngustata pentru obtinerea unui procent cât mai bun al conexiunilor rutate. Actiunea de îngrosare are loc numai asupra rutelor nefixate. Grosimile traseelor îngustate si neîngustate se aleg din optiunea Assignments - Routes. Lungimile minime ale segmentelor îngustate si neîngustate sunt date de parametrii selectabili Minimum Necked Length, respectiv Minimum Unnecked Length. Un exemplu de îngrosare poate fi observat în figura 4.
În procesul de rutare se mai pot selecta, (vezi figura 6) grila de rutare - Route Grid, grila pentru vias-uri - Via Grid si factorul efort- Effort.
Factorul EffortÎn campul Effort din tabloul prezentat în figura 6 trebuie introdus un numar în intervalul 1-10, numar ce defineste bugetul de timp pe care routerul îl aloca pentru a gasi cea mai buna cale între doua puncte. Un factor de 1 înseamna un efort minimal, adica timp scurt de rutare, dar si cel mai scazut procentaj de conexiuni rutate. Efortul 10 este valoarea maxima si duce la cel mai mare procent de conexiuni rutate. Valorile optime ale parametrului depind de o serie de factori cum ar fi: densitatea de componente si de conexiuni, calitatea plasarii, numarul de straturi, tipul componentelor (SMD, through-hole), asignarile pentru paduri, trasee si spatieri. Timpul de rutare depinde, evident si de viteza calculatorului.
Alte procese realizate în mod automat, care pot fi controlate din tabloul din figura 6 sunt: Route Fixing - fixarea rutelor, Route Unfixing - defixarea rutelor si Unrouting - operatia inversa rutarii.
O facilitate noua a programului, în contextul pastrarii integritatii semnalelor, este crearea de plane de masa partiale prin despartirea în zone diferite a unui layer de tip power plane (Split Power Plane). Pentru a crea astfel de plane se introduc fâsii de cupru care delimiteaza zonele dorite. În final, aceste fâsii vor aparea ca spatii în planul de masa, datorita modului diferit de procesare a planului de masa si a cuprului.
Este posibila conectarea a maximum zece semnale la un astfel de plan. Numele layerului (de tip Power Plane) trebuie sa fie format prin concatenarea numelor semnalelor ce vor forma planele separate. În figura 9 este vorba de masa mecanica (sasiu), masa analogica si masa digitala. Numele trebuie separate prin (;). Pentru definirea zonelor pe care le vor ocupa ariile de lucru se vor desena contururi (cercuri, dreptunghiuri sau poligoane) cu optiunea Template. Aceste forme se vor plasa în layerul nou definit. Fiecare contur se asociaza cu numele de semnal corespunzator prin optiunea Query. În cazul prezentat numele de semnal sunt: MECGND, AGND, DIGND. Programul de rutare va determina legarea pinilor la aceste plane, daca au acelasi nume de semnal si sunt pozitionati în zona corespunzatoare.
Programul Route EditorAsa cum a fost amintit, programul Route Editor poate fi lansat din blocul PCB Design al Design Editorului sau prin selectia pictogramei proprii. Daca este selectat din PCB, layoutul în lucru este automat convertit în format RIF. Daca se doreste pornirea separata a Route Editorului este necesar sa se realizeze exportul layoutului prin optiunea Export RIF din blocul PCB. Refacerea layoutului rutat implica utilizarea optiunii Import RIF din blocul PCB, meniul File. Route Editorul preia din layoutul aflat în Design Editor numai articolele de cupru (paduri, arii de cupru, texte etc.) el lucrând numai cu layere fizice. Principala sarcina a Route Editorului este de a realiza rutarea. Postprocesarile necesare pentru a realiza fabricatia circuitului imprimat trebuie realizate în blocul Design Editor.
Programul Route Editor beneficiaza de toate facilitatile care au fost amintite pentru Auto Routerul din PCB, la care se adauga multe posibilitati specifice de lucru interactiv. Aceste posibilitati sunt utilizate, de regula, ulterior rutarii automate, în special pentru a rezolva zonele dificile ale placii. Route Editorul dispune de urmatoarele facilitati de lucru interactiv:
Suplimentar fata de Auto Router exista optiunile:
Select Nets - permite selectia arborilor de conexiune
Contour Following - rutele noi urmaresc traseele celor precedente, "economisind" spatiu pe placa.
Realizarea de rute curbeInterfata cu utilizatorul a programului ROUTE EDITOR este prezentata în figura 10.
Optiunile programului Route Editor se selecteaza din meniurile "pull-down" si din butoanele ecran cu pictograme, butoane aflate sub bara Meniu. Bara cu butoanele ecran este impartita în trei palete, care sunt, de la stânga la dreapta: paleta de instrumente (tools), paleta de selectii (selection) si paleta de afisari (display).
Efectul asupra rutarii a câtorva optiuni ale programului Route Editor vor fi prezentate în continuare.
Cea mai puternica optiune a ruterului este, fara îndoiala, posibilitatea de a realiza push aside, dând la o parte rutele existente sau vias-urile pentru a face loc noii rute. Modul de actiune al programului la rutarea automata este prezentat în figura 11. Optiunea push aside este luata în calcul de program, înainte de a introduce vias-uri si de a trece segmentele care nu pot fi rutate pe alte layere.
La rutarea manuala selectia optiunii push aside permite deplasarea rutelor pentru a face loc traseului care se doreste a fi rutat. Numarul de rute care pot fi deplasate depinde de factorul Effort. Daca acesta are valoarea maxima (10), atunci pot fi deplasate oricâte rute.
În figura 12 este exemplificat modul de actiune cu optiunea push aside selectata la rutarea manala.
Alaturi de rutarea manuala Route Editorul dispune de posibilitatea de a ruta în regim semiautomat. Acest lucru presupune ca utilizatorul specifica punctul prin care doreste sa treaca o anumita ruta, iar programul asigura rutarea efectiva.
Alta optiune selectabila este On line DRC. Prin selectia câmpului corespunzator se permite verificarea spatierilor în timp real, pe parcursul desfasurarii operatiilor manuale. Acest lucru nu înlocuieste însa necesitatea controlului final.
Un alt câmp selectabil la rutare este Track Styles. Route Editorul lucreaza cu doua tipuri de trasee: drepte si curbe. Se selecteaza trasee curbe de regula dupa rutarea placii pentru a introduce aceste trasee în locul colturilor (90 grade). Operatiile de rotunjire a colturilor pot fi realizate si automat, pentru traseele selectate.
În Route Editor este posibila îngrosarea traseelor la orice valoare, spre deosebire de Auto Router care permitea îngrosarea numai la grosimea "unnecked" asociata respectivului traseu.
Fata de optiunile de rutare (si prelucrare) prezentate deja la rutarea realizata cu Auto Router, programul Route Editor prezinta o serie de alte facilitati noi, foarte utile, care sunt prezentate în cele ce urmeaza.
Optiunea River routeCu aceasta optiune se poate crea un traiect al rutelor în asa fel încât sa se urmareasca obstacolele utilizând trasee curbate. Modul de actiune al acestui tip de rutare, utila mai ales pentru cablaje simpla fata de tip analogic, poate fi observat în figura 13.
Pentru început, obstacolele circulare sunt ocolite cu trasee în forma de octogon, urmând ca lungimea rutei sa fie redusa considerabil prin "smoothing". Un exemplu unde acest tip de rutare poate fi util, în comparatie cu rutarea de tip ortogonal este foarte sugestiv prezentat în figura 14 pentru cazul a doua componente plasate sub un anumit unghi una fata de alta.
Daca se selecteaza pentru rutare mai multe conexiuni, programul va ruta mai întâi conexiunile selectate pentru rutare ortogonala si apoi cele unghiulare.
Optiunile Equi-space si Optimum SpacingPrin optiunea Equi-space este posibil sa se repozitioneze segmente de ruta selectate în asa fel încât sa devina echidistante unele fata de altele. Efectul poate fi urmarit în figura 15.
Optiunea Equi-space actioneaza numai daca segmentele de ruta au atasate la capete alte segmente de ruta si numai daca prin aceasta operatie nu se produce o marire a lungimii totale a rutei. Obtinerea de trasee egal spatiate are o mare importanta în special pentru fabricant si se recomanda a se aplica pe toata placa, dupa optiunea Smoothing.
Optiunea Optimum Spacing are tot un efect de repozitionare a rutelor, dar nu la distante egale unele fata de altele ci la distante "optime" de paduri, viasuri sau alte rute. Valorile spatierilor sunt trecute în tabloul Edit Spacing Rules si trebuie sa fie mai mari ca distantele normale. În acest fel operatia poate fi privita ca un proces de îngrosare (fattening), dar aplicat spatiilor.
Optiunea Pour CopperEste, fara îndoiala, o optiune utila care se constituie ca o generalizare a optiunii MAXIMIZE COPPER. Aceasta optiune a Route Editorului permite umplerea cu cupru a unui contur (template) în scopul de a realiza plane de masa partiale. Acestor plane partiale, situate în layere de tip non-powerplane, li se pot asocia semnale electrice. Padurile, viasurile si rutele care apartin aceluiasi arbore sunt conectate la aria de cupru. Elementele care nu apartin acestui arbore sunt izolate. Acest lucru este ilustrat în figura 16.
Prin aceste facilitati de lucru interactiv, programul Route Editor ajuta esential proiectantul în aranjarea unei placi care sa satisfaca cele mai diverse cerinte, de la placi cu circuite digitale TTL standard la placi cu circuite diverse SMD, placi de baza pentru sertare sau etaje de înalta frecventa.
6. Cerinte minime ale sistemuluiCalculator: compatibil IBM, procesor 80486, recomandat Pentium P90 sau mai bun
Memorie: RAM 16Mbytes, recomandat 32Mbytes si minimum 40 Mbytes memorie virtuala
Spatiu pe hard-disc: ocupa 36 Mbytes (Full Install), 100-200 Mbytes necesar
Grafica: VGA 640x480 si SVGA 800x600 pentru Route Editor, recomandat accelerator grafic si rezolutie mai buna de 1024x768
Sistem de operare: Windows NT 3.51 si 4.0, Windows 95, Windows 3.1 (cu Win32S)
Port paralel pentru dispozitivul de securizare
Prin prezentarea posibilitatilor de lucru ale programului Cadstar for Windows credem ca a reiesit în mod evident complexitatea programului si imposibilitatea de a prezenta complet programul într-un spatiu limitat.