GIS la Constanţa

Soluţia Primăriei din Constanţa

De Cristian POCEAN

Tradiţional când se vorbeşte despre GIS se vorbeşte despre aplicaţii cadastrale, de mediu, geologice, aplicaţii specifice marilor organizaţii (în general guvernamentale).

Un Sistem Informatic Geografic este un ansamblu de persoane, echipamente, programe şi norme având ca scop culegerea, validarea, stocarea, analiza şi vizualizarea datelor geografice. O dată geografică sau georeferită este o caracteristică a unui anumit obiect sau fenomen din spaţiul terestru (denumirea unui oraş sau numărul de locuitori, limitele unui judeţ, înălţimea unui vârf de munte, traseul unui drum, aria unei parcele etc.). GIS-ul asigură o tehnologie care suportă analiza spaţială folosită în luarea deciziilor şi planificare.

GIS este un sistem computerizat care combină atât informaţii geografice din surse multiple cât şi informaţiile geografice cu orice alte informaţii ataşate (aferente).

Informaţia geografică este stocată într-o aşa numită bază de date geografice şi are o interfaţă grafică pentru analiză, prezentare, editare, achiziţionare, legare cu informaţia ataşată etc. Informaţia geografică este comun cunoscută şi vehiculată sub formă de hărţi. Informaţia aferentă este stocată obişnuit în baze de date (numite uneori baze de date de atribute). Ea este de orice tip şi întregeşte cadrul geografic; ea porneşte de la atribute simple (proprietari, adrese) şi ajunge la atributele multimedia (fotografii, înregistrări audio şi video etc.).

O interogare în baza de atribute îşi găseşte corespondenţa geografică generându-se automat şi un raport.

Orice GIS tradiţional este alcătuit din aceste elemente constructive:

1. Date geografice (sau conţinut geospaţial).
2. Metode de acces la date.
3. Instrumente pentru introducerea, întreţinerea, analiza şi generarea de "ieşiri" ? sau nucleul geospaţial.

Toate pachetele de programe GIS includ operaţii pentru interogarea bazelor de date. În GIS această funcţie, întâlnită în orice DBMS, este orientată pe poziţie (ex.: ce tip de proprietate există în poziţia??) sau pe atribute (ex.: unde se găsesc terenuri proprietate a Primăriei?)

Începând din anul 1993, Primăria Municipiului Constanţa a fost nevoită să achiziţioneze materiale care să permită formarea unei bănci de date urbane teritoriale. Creşterea numărului cererilor către Primărie privind închirierea, concesionarea sau retrocedarea de terenuri a dus la necesitatea stabilirii averii municipiului, lucru impus şi de Hotărârea de Guvern 113/1992, privind inventarierea patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale.

Pornind de la documentele din arhiva proprie, atâtea câte au mai rămas după 1989, precum şi de la arhivele aparţinând regiilor de interes local, s-a creat cu ajutorul Fox Pro o bază de date a bunurilor imobile ce conţinea imobilele şi terenurile proprietatea municipiului. Însă cu toate acestea gestionarea terenurilor folosind această bază de date era ineficientă, localizarea suprafeţelor pe suportul grafic de hârtie (constând în planurile cadastrale) făcându-se greoi. S-a tras concluzia necesităţii unei baze de date grafice cu delimitarea şi localizarea suprafeţelor respective.

La început acest lucru a părut tuturor extrem de uşor şi rapid de realizat. În acest scop s-a folosit AutoCAD 12 şi prin scanarea hărţilor desenele au fost trecute în format electronic. Însă asocierea elementelor grafice cu informaţii de tip atribut nu era tocmai un lucru uşor de realizat, la fel cum nu era uşor de realizat nici definirea elementelor grafice ca elemente caracteristice cu atribute asociate.

S-a încercat pe plan local realizarea unui sistem care cuprinzând atât date de tip atribut cât şi date de tip grafic, să poată lega aceste două baze între ele şi să se poată face o interogare a acestora funcţie de cerinţele apărute. Dar această lucrare nu a putut fi dusă până la capăt, deoarece la acea dată se ştia prea puţin despre ceea ce înseamnă GIS şi beneficiile pe care le poate aduce, şi bineînţeles datorită lipsei de specialişti în domeniu. Însă un lucru pozitiv ca urmare a acestei încercări s-a realizat: conducerea locală a fost conştientizată de necesitatea şi beneficiile acestui sistem, s-a ajuns la concluzia implementării cu ajutorul unor firme de specialitate. Din acest motiv au fost solicitate PROLIF S.A. Constanţa pentru realizarea ridicărilor topografice şi IGFCOT Bucureşti pentru realizarea planurilor cadastrale şi a GIS-ului.

Primăria Municipiului Constanţa a optat pentru soluţia de vârf disponibilă la nivelul anilor 1996-1997 pe Windows NT şi anume Modular GIS Environment (MGE) produs de Intergraph Corporation.

Prin natura activităţii de culegere a datelor necesare unui proiect, se consideră că pot fi folosite mai multe surse care conţin informaţii referite în sisteme de proiecţie. MGE (Modular GIS Environment) permite pentru un set de hărţi elaborate în diferite sisteme de coordonate legarea lor într-un sistem de proiecţie comun. Deoarece domeniul sistemelor de proiecţie este vast, MGE a implementat numai un număr limitat dintre acestea, lăsând utilizatorului posibilitatea de a-şi defini un set de sisteme de proiecţie particular.

Multe pachete GIS includ funcţii de interpolare a datelor spaţiale, prin care, plecând de la măsurători discrete, se determină valori ale caracteristicii respective în puncte unde nu există observaţii (modelare de fenomene).

Vizualizarea şi prezentarea cantităţilor conţinute într-o zonă (teritoriu) se poate face tematic, aceasta presupunând prezentarea datelor în funcţie de un număr de atribute pe care dorim să le punem în evidenţă. Rezultă astfel planurile tematice. Acestor vizualizări li se pot ataşa legende, particularizabile de către fiecare utilizator. MGE prezintă un set complet de funcţii de desenare. Se pot defini cu uşurinţă legendele, blocurile ce definesc scara planului, titlurile. Aceste elemente sunt introduse pe planul sau setul de planuri rezultat în urma operaţiilor de interogare sau analiză. În final, tipărirea unei zone geografice se poate face într-un mod unitar prin definirea unui şablon şi a setului tematic ce urmează a fi tipărit la diferite scări.

Exemple de aplicaţii:

• identificarea amplasamentului optim pentru o investiţie, studii de fezabilitate, sistematizare, analize geografice, analize de dezvoltare şi implementare, identificarea tuturor parcelelor de teren care corespund unui anumit set de criterii prestabilite, cunoaşterea proprietarilor de terenuri şi delimitarea patrimoniului diverselor persoane fizice;
• evaluarea patrimoniului societăţilor, identificarea după vechiul plan cadastral a situaţiei juridice şi urbanistice a proprietăţilor care fac obiectul revendicărilor;
• activităţi de administraţie locală pentru localităţi (cadastru, recensăminte);
• cartografie automată.

Un sistem GIS poate facilita crearea unei baze de date pe suport cartografic necesar procesului de planificare a dezvoltării urbane şi luarea de decizii, cât şi realizarea cadastrului şi întreţinerea lucrărilor de cadastru.

Întreţinerea lucrărilor de cadastru general reprezintă ansamblul de operaţiuni prin care documentele cadastrale sunt puse de acord cu modificările survenite pe teren de la data introducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. Lucrările de întreţinere ocupă un loc important în activitatea unităţilor de cadastru judeţene întrucât prin aceste lucrări se asigură una din cerinţele de bază ale documentelor cadastrului general şi anume aceea de reflectare permanentă a realităţii din teren.

Este bine înţeles rolul automatizării în operarea întreţinerii cadastrului imobiliar edilitar, ţinând cont de volumul de muncă ce se impune în urma schimbărilor permanente ce intervin.

Scopul principal al cadastrului imobiliar edilitar constă în inventarierea tehnică-imobiliară a clădirilor aparţinând persoanelor fizice şi juridice, precum şi a zestrei edilitare a localităţii. Pentru îndeplinirea acestui scop, cadastrul imobiliar-edilitar trebuie să se sprijine pe datele şi documentele părţii tehnice a cadastrului general şi pe cărţile funciare.

Inventarierea tehnică imobiliară a clădirilor constă din analizarea cantitativă şi calitativă a fiecărei construcţii şi precizarea caracteristicilor de bază în fişa tehnică a construcţiei şi pe planul cadastral. În acest scop sunt stabilite simbolurile şi indicii de cartare (după destinaţie, după felul materialelor de construcţie şi a structurilor de rezistenţă, numărul de etaje, instalaţiile din dotare etc.).

De asemenea, majoritatea pachetelor bazate pe modelul vectorial includ funcţii de analiză a reţelelor.

Inventarierea zestrei edilitare a localităţii constă în măsurarea pe teren şi reprezentarea pe planurile cadastrale şi în registrele cadastrale a poziţiei şi caracteristicilor tehnice ale tuturor reţelelor subterane şi supraterane de: alimentare cu apă, canalizare, de termoficare, gaze naturale, electrice, telefonice etc. În cadrul inventarierii intră şi căile de rulare a mijloacelor de transport electrice, construcţiile la suprafaţă de identificare a instalaţiilor subterane (cămine de vizitare), transformatoarele electrice, staţiile de pompare şi de punere sub presiune şi alte construcţii şi instalaţii care fac parte din dotarea tehnică edilitară de interes public.

Există mai multe căi de achiziţie a datelor topo-cadastrale, în ceea ce priveşte realizarea planului cadastral digital. În fiecare metodă de culegere a datelor topo-cadastrale există un specific referitor la datele descriptive, dar în general obţinerea acestor date este comună. Pentru teren se întocmesc fişe de descriere pentru toate elementele necesare cadastrului (posesorul, suprafaţa, categoria de folosinţă, clase de calitate, situaţia juridică etc.), referitoare la o parcelă ca element comun cu baza de date a planului digital. Toate aceste date vor fi apoi introduse în cea de a doua bază de date, alfanumerică, cu elementul comun parcela. Aceste două baze de date vor fi corelate relaţional pe baza elementului comun parcela cu numărul cadastral aferent. Baza de date topo-cadastrală conţine acum atât planul cadastral digital cât şi atributele aferente acestuia. Toate acestea trebuie incluse într-un soft de aplicaţie specific fiecărui utilizator ale cărui facilităţi se referă la acţiuni de interogare, modificare şi editare. De asemenea se pot efectua rapoarte grafice şi tabelare centralizate privind teritoriile administrative, proprietari, elementele cadastrale etc.

Autorul, Cristian Pocean, este Şef Serviciu Cadastru Primăria Municipiului Constanţa.

(C) Copyright Computer Press Agora